De la Wikipedia, enciclopedia liberă
[modifică] Sugerez o ştire
International Music Score Library Project s-a redeschis în 30 iunie 2008! Este vorba de cel mai mare site de unde se pot descărca gratuit partituri muzicale din domeniul public sau sub licenţă liberă. Site-ul a păţit-o acum aproape un an din cauza unor storcători de bani de la Universal Edition, dar din cauza succesului imens a fost susţinut şi refăcut. Am scris şi un mic articol cu ocazia asta, doar la Conservatorul din Bucureşti site-ul are un număr de utilizatori, între care şi subsemnatul (parasemnatul?). Mulţumesc. (impy4ever 1 iulie 2008 00:13 (EEST))
- Impy, pentru asta am nevoie de un link la o ştire. Cu părere de rău, n-am găsit nimic la Mediafax sau la BBC, iar o căutare generală (fără site) dă aşa de multe rezultate că nu pot găsi o ştire. Ai tu un link? --Turbojet 1 iulie 2008 10:44 (EEST)
Păi mi s-ar părea normal să scrie BBC-ul dintr-un moment într-altul, doar ei s-au ocupat de caz (vezi legătura din articol, de la referinţe). Într-adevăr, nu am găsit decât scrisoarea deschisă de pe site-ul lor (aici sau citată pe un blog), ceea ce mi se pare suficient şi să explic de ce. Probabil că presa nu s-a grăbit, căci nici juristul canadian Michael Geist nu a scris nimic încă pe site-ul lui. Data oficială era într-adevăr azi, dar ei au deschis site-ul cu o zi jum'ate mai devreme. Dar acum ce facem, aşteptăm o săptămână după o ştire care să ne vorbească despre ce s-a întâmplat ieri sau scriem pe baza a ceea ce avem deja, fiind vorba despre o „surioară” a Wikipediei (MediaWiki, apoi conţinuturi alese cam în filosofia Wikisource) cu un scop la fel de nobil? (impy4ever 1 iulie 2008 11:05 (EEST))
- Sincer, ştirea mi se pare de un interes limitat. De fapt nici nu cred că poate fi numită ştire. Prin comparaţie, alegerea nedemocratică a unui preşedinte (Mugabe) ar avea mult mai mare greutate, dar nu s-a găsit nimeni s-o introducă. Înfiinţări şi desfiinţări de situri au loc la tot pasul. — AdiJapan 1 iulie 2008 13:29 (EEST)
[modifică] Actualizare cache
În cadrul activităţii de curăţenie, consult adeseori diferite pagini speciale. Informaţiile acestor pagini nu sunt însă la zi. De exemplu,Pagini fără legături a fost actualizată ultima oară la 20 iunie 2008, iar Pagini Dorite a fost actualizată la 3 septembrie 2007. Informaţiile provin din cache. Cum se activează actualizarea cache pentru anumite pagine pentru ca informaţiile să fie la zi? Nu am reuşit să găsesc nici în ro:wiki nici în en:wiki pagina cu instrucţiunile respective.Afil 1 iulie 2008 04:08 (EEST)
[modifică] Cum inserez o imagine intr-un articol
Imi poate explica cineva cum pot insera o imagine intr-un articol?Am incercat sa inserez imagini cu ajutorul http://ro.wikibooks.org/wiki/Wikimanuale:Cum_modific_o_pagin%C4%83,dar nu reusesc. Va multumesc anticipat. Alina02 1 iulie 2008 10:59 (EEST)
- Citiţi la Wikipedia:Imagini. Dacă tot nu înţelegeţi, scrieţi-ne aici şi vă explicăm noi. Daniel Mesaj 1 iulie 2008 10:27 (EEST)
- Am înţeles,dar nu reuşesc să inserez imaginea.V-aş fi recunoscătoare dacă m-aţi ajuta. Alina02 1 iulie 2008 10:59 (EEST)
- Daţi linkul spre imagine. --Turbojet 1 iulie 2008 10:46 (EEST)
- http://ro.wikibooks.org/wiki/Imagine:Normal_6.jpg Alina02 1 iulie 2008 10:59 (EEST)
- [[Imagine:Normal_6.jpg|thumb|right|200px|Scrieti aici o descriere pentru imagine]]. Dar aveţi girjă să nu o folosiţi decât pe Wikimanuale, pentru că aici nu merge. Daniel Mesaj 1 iulie 2008 11:13 (EEST)
- Dar pentru a insera imaginea pe această pagină http://ro.wikipedia.org/wiki/Danity_Kane ,ce trebuie să fac? Vă multumesc încă o dată. Alina02 1 iulie 2008 11:19 (EEST)
Trebuie să o încărcaţi din nou, dar de data aceasta aici: Wikipedia:Trimite fişier, însă puteţi folosi aceeaşi sintaxă care v-am scris-o mai sus. Daniel Mesaj 1 iulie 2008 11:21 (EEST)
- Am reuşit.Vă mulţumesc.Alina02 1 iulie 2008 11:26 (EEST)
- Nu aveţi pentru ce. Daniel Mesaj 1 iulie 2008 11:28 (EEST)
- Aş mai avea o întrebare:dacă imaginea este luată de pe site MySpace sau de pe un site oficial,ce tip de licenţă este necesară? Alina02 1 iulie 2008 11:36 (EEST)
- Dacă este luată de pe un site oficial, care nu o publică în mod explicit sub o licenţă liberă, nu aveţi dreptul de autor asupra acesteia şi regula de bază este că nu putem folosi imaginea. Puteţi încerca să contactaţi site-ul şi să vedeţi dacă sunt dispuşi să publice imaginea sub licenţa GNU FDL. Altfel, dacă chiar nu se poate fără ea, nu poate fi încărcată decât o copie de rezoluţie redusă (suficient cât să poată apărea cât de cât clar în articol, dar să nu lezeze drepturile de autor ale deţinătorilor acestora - adică dacă veţi introduce în articol imaginea cu lăţimea de 200px, fişierul încărcat să aibă doar atât, 200 de pixeli lăţime). Această copie trebuie încărcată sub licenţa {{utilizare cinstită în|<NUMELE ARTICOLULUI>}} (în loc de <NUMELE ARTICOLULUI> se pune titlul articolului în care este folosită) şi, de asemenea, trebuie completat detaliat formularul {{Material sub drepturi de autor}} cu toate câmpurile trecute. Dar înainte puteţi verifica dacă nu cumva există pe la Commons o imagine liberă care poate fi folosită în locul aceleia.--Andreidiscuţie 1 iulie 2008 20:17 (EEST)
[modifică] Modificarea unui articol
Ma numesc Madarasan Teodor,doresc sa completez articolul despe satul meu natal "VISEA, CLUJ". Am foarte mult material documentar.Intrebari: - cat de mare (extins) poate fi un articol depre un sat?
- care sectiune se poate dezvolta mai mult,istoria, geografia, demografia,etc ?
- cate imagini se pot atasa?
- se poate pune o poza de ansamblu a satului?
- acelasi articol se poate publica si in alte limbi, de exemplu limba maghiara?
Va multumesc anticipat. --Madarasan Teodor 1 iulie 2008 11:30 (EEST)
- Nu contează cât de mare este - contează să trateze cât mai bine subiectul (Propoziţii scurte şi clare). Nu este o limită pentru un anume subiect. Este foarte important ca articolul să fie ilustrat (cu cât mai multe imagini cu atât mai bine). Desigur că se poate pune o poză de ansamblu (este chiar indicat). Dacă este tradus, articolul se poate pune în toate limbile de pe acest Pământ pentru care există o Wikipedie. Daniel Mesaj 1 iulie 2008 11:34 (EEST)
-
- (Am scris răspunsul în acelaşi timp cu Daniel...) Bine aţi venit la Wikipedia. Presupun că vă referiţi la articolul Vişea, Cluj. Articolele pot fi oricît de lungi, cu singura condiţie ca toate informaţiile cuprinse să provină din publicaţii şi să aibă interes enciclopedic. Ca idee, nu prezintă importanţă enciclopedică informaţii precum numerele de telefon din sat, lista străzilor, numele învăţătorilor din şcoală etc. Dacă articolul devine nepractic de lung, se poate împărţi în mai multe pagini, pe subsubiecte. Puteţi dezvolta toate secţiunile pe care le-aţi propus. Numărul de imagini nu este limitat, dar ele trebuie să reprezinte ceva ce îi poate interesa pe cititorii unei enciclopedii; în cazul în care articolul conţine foarte multe imagini, se lasă în text numai cele mai reprezentative, iar restul se pun într-o galerie la sfîrşit. Da, este bună şi o poză de ansamblu a satului. Da, puteţi face traduceri şi pentru Wikipediile în alte limbi.
- Vă rog însă să scrieţi cu diacritice. Aveţi îndrumări tehnice la Wikipedia:Diacritice. Alte informaţii generale mai găsiţi în paginile de ajutor, de exemplu:
- Dacă mai aveţi întrebări, puneţi-le tot aici. Succes! — AdiJapan 1 iulie 2008 11:48 (EEST)
[modifică] Cum traduc journal
Tocmai am creat articolul Nature, şi l-am inclus la categoria reviste. Văd că în engleză se face diferenţa dintre "magazine" (revistă) şi "journal" Nature (journal). Cum traduc "journal" în româneşte? Am nevoie de ajutor, n-am nici o idee la momentul actual. Tocmai creez articolul Science, o să-l includ la categoria Reviste până primesc o sugestie. mulţumesc Ark 1 iulie 2008 18:14 (EEST)
- La oxford dictionary [1] e tot un fel de "magazine". AMDATi 1 iulie 2008 18:55 (EEST)
- A newspaper or magazine dealing with a particular subject = un ziar sau o revistă cu un anume subiect. Spre exemplu există reviste în care găseşti tot ce vrei şi reviste IT, care tratează doar subiectele din domentul tehnologiei. Cred că la asta se referă. Daniel Mesaj 1 iulie 2008 19:01 (EEST)
- Mda, en:Nature_(journal) este încadrat la "Scientific journals" şi "Weekly magazines". Probabil "journal" se mai referă şi la reviste specializate care conţin şi articole despre "original research articles". Revistele normale sunt mai pt popor. Le las la categoria "reviste". Mulţumesc de feedback. Ark 1 iulie 2008 20:38 (EEST)
- Sugerez reviste de specialitate.--Alexandru Demian 1 iulie 2008 20:48 (EEST)
-
-
-
-
- Într-adevăr, journal înseamnă o revistă cu un profil anume, pe cînd magazine este o revistă mai generală. Dar în româneşte nu facem distincţia asta, deci aş propune să lăsăm categoria comasată. Ca idee generală, nu este obligatoriu să urmăm structura de categorii de la en.wp. Nici nu trebuie să considerăm că româna ar fi mai săracă în termeni. Ca dovadă iată că apare şi situaţia opusă: în engleză nu există decît river în timp ce în română avem rîu şi fluviu, iar categoriile noastre de ape curgătoare reflectă această distincţie. — AdiJapan 2 iulie 2008 13:00 (EEST)
[modifică] Cum vad articolele modificate de mine, sterse ulterior
1. Pot vedea cumva care articole create/modificate de mine au fost şterse? Poate am creat articole mai demult şi le-am scris execrabil după care au fost şterse :). În cazul ăsta, încerc să le mai scriu odată, mai de doamne ajută :). 2. Aceeaşi întrebare, dar pentru articolele propuse pentru ştergere. Ar fi şi mai excelent dacă aş putea primi notificări când un articol modificat de mine a fost şters sau propus pentru ştergere. Ark 1 iulie 2008 22:09 (EEST)
- La 1 doar administratorii pot. M-am uitat eu. Singurul articol este Hectolitru. În rest sunt o serie de categorii. La pct 2 trebuie să cauţi singur. Nu poţi primi notificări (automat adică) numai în cazul în care cel care a propus pagina are bunăvoinţa să îţi scrie. Daniel Mesaj 1 iulie 2008 22:14 (EEST)
- Mersi. Îndrăznesc să apreciez că existenţa unor asemenea opţiuni ar ajuta editorii wikipedia să îmbunătăţească conţinutul enciclopediei. Nu am cum să ţin minte toate articolele editate de mine şi dacă le verific pe fiecare în parte... îmbătrânesc. Aş fi curios dacă mai e cineva de aceeaşi părere cu mine. Dacă da, ar trebui să cerem implementarea opţiunilor. Dacă nu, poate sunt eu prea pretenţios / chiţibuşar etc şi atunci mă mai gândesc o dată. Ark 1 iulie 2008 23:27 (EEST)
- Atunci doi chiţibuşari la orizont. Şi mie mi-ar plăcea asemenea posibilităţi. (impy4ever 2 iulie 2008 00:41 (EEST))
- Există lista paginilor urmărite, şi puteţi introduce acolo articolele pe măsură ce le realizaţi, urmând să vedeţi în listă modificările operate asupra lor (inclusiv introducerea de cineva formatului {{şterge}} care înseamnă propunerea pentru ştergere). Parcă la en.wp articolele create erau trecute automat în lista de pagini urmărite a autorului lor (checkbox-ul "Urmăreşte această pagină" era implicit selectat). Şi eu am început destul de multe articole. Le ţin pe toate în Watchlist şi nu e foarte aglomerat (mă uit zilnic pe listă şi cu tot cu Cafenea şi cu alte câteva pagini speciale pe care le urmăresc, lista de pagini urmărite prezintă vreo 8-9 modificări zilnic, majoritatea efectuate de boţi care introduc interwiki). Mai există lista de articole noi în care puteţi căuta după numele autorului, dacă vă ajută. Cu paginile şterse nu prea vă pot ajuta, doar după ce deveniţi administrator le veţi putea vedea conţinutul.--Andreidiscuţie 2 iulie 2008 02:12 (EEST)
-
-
- De curînd am observat că în lista mea de pagini urmărite apar şi ştergerile acelor pagini pe care le urmăream. Şi nu numai ştergerile, ci tot ce are legătură cu paginile urmărite: protejări şi mutări, ba chiar şi utilizatorii noi care se întîmplă să se înregistreze cu numele unor foşti utilizatori, care între timp şi-au schimbat numele. N-aş crede că asta se întîmplă pentru că sînt eu administrator, ci mai degrabă pentru că am vreo 10.000 de pagini în listă (da, ştiu...), deci e mai mare probabilitatea să văd aşa ceva zi de zi.
- În orice caz, ca să nu faceţi scurtă la mînă tot bifînd, vă recomand să setaţi la preferinţe (la „Pagini urmărite”) să vi se adauge automat în listă paginile pe care le creaţi, modificaţi sau mutaţi. — AdiJapan 2 iulie 2008 13:17 (EEST)
- Voi încerca aşa. Poate e o soluţie suficient de rapidă şi eficientă. impy4ever eu zic să nu ne pripim deocamdată să cerem noi features, zic să vedem 2-3 săptămâni dacă soluţia e mulţumitoare. Ark 2 iulie 2008 23:08 (EEST)
[modifică] Termen wikipedist
Cred că va trebui să ne îmbogăţim din nou vocabularul wikipedist...
Cum le spunem în româneşte utilizatorilor care s-au înregistrat de ceva vreme (4 zile de obicei, dar uneori 3 luni) şi care acum pot muta pagini, modifica pagini semiprotejate, trimite fişiere etc? În engleză li se zice autoconfirmed sau established. Iată cîteva variante, dar nici una nu mi se pare grozavă:
- autoconfirmaţi / confirmaţi
- autovalidaţi / validaţi
- stabili
- definitivi
- consacraţi (...)
Prefixul auto- înseamnă că această confirmare / validare se face automat (aşa cum autoblocaţii sînt blocaţi automat). O dată făcută confirmarea nu poate fi anulată.
Denumirea e necesară ca titlu pentru pagina Wikipedia:Autoconfirmed users (legată de MediaWiki:Grouppage-autoconfirmed), dar şi pentru paginile de explicaţii sau în discuţiile noastre. Ne-ar prinde bine de asemenea să avem şi un antonim, adică un nume pentru utilizatorii care deocamdată n-au depăşit termenul de confirmare. — AdiJapan 2 iulie 2008 14:47 (EEST)
- Nu mă mulţumesc cu totul cele de mai sus, drept care mai adaug:
- „intraţi în uz” (aici ar fi probleme cu antonimul, dar şi cu impresia că ar fi vorba de obiecte, nu de utilizatori oameni; cu toate astea, cred eu că e cea mai sugestivă)
- „recunoscuţi”
- „atestaţi”
- Mă gândesc că oricum ideea respectivă nu se poate defini cu precizie folosind un singur cuvânt sau o locuţiune, nici în română, dar nici în engleză. Ne pot părea mai sugestive cuvintele folosite la en.wiki pentru că sunt acolo de multă vreme, nu pentru că ar şi fi mai sugestive. Dintre toţi termenii propuşi, aş prefera „validaţi”, „intraţi în uz” (dar cum le zicem celorlalţi, neintraţi?) sau „atestaţi”. „Validaţi” mi se pare că e termenul okazii.ro pentru utilizatorii pentru care s-a demonstrat că adresa prezentată e valabilă. Particula „auto-” va duce invariabil cu gândul la ceva făcut de fiecare pentru el (de fapt, folosirea prefixului altfel, cum e cazul înţelesului de automated e eronată), deci cade. „Consacraţi” şi „definitivi” sună a „legaţi de glie”, iar între established şi „stabili” pur şi simplu nu există o echivalenţă perfectă. (impy4ever 2 iulie 2008 15:03 (EEST))
- Fără supărare dar „intraţi în uz”?! Dar poate o persoană să fie inrată şi ieşită din uz? (Eventual când moare). Prefer variantele lui Adi („Confirmaţi” sau „validaţi”, fără prefix). Ca antonim sugerez „utilizatori noi”, pentru că nu văd o altă soluţie. Am scris ca anonim pentru că nu pot să mă autentific. Daniel Mesaj 2 iulie 2008 15:07 (EEST)
- „Intrat în uz” apare ca o traducere a englezescului established pe hallo.ro, se poate verifica uşor. E clar că nu vorbim de ieşire din uz, ci doar de intrare. Într-un limbaj mai scorţos înţelegem încheierea iniţierii într-o practică anume. Adică exact treaba de care vorbim, depăşirea acelor patru zile; se aplică şi la oameni, dar repet, este o variantă foarte „rece”. (impy4ever 2 iulie 2008 15:22 (EEST))
- Pare că este bun şi cel pomenit recent: iniţiat/neiniţiat. --92.80.206.250 2 iulie 2008 16:28 (EEST)
- Mie Confirmaţi imi suna mai bine (fara auto in fata). AMDATi 2 iulie 2008 17:08 (EEST)
- Să vă explic de ce nu îmi place iniţiat/neiniţiat: termenul este folosit în sensul de cunoscător/începător. După 4 zile nu îi poţi spune cuiva că este deja iniţiat. Sau, poate a contribuit ca anonim şi este deja „iniţiat” când se înregistrează. Trebuie păstrat sensul englezesc, şi anume autoconfirmed (tradus confirmat). Daniel Mesaj 2 iulie 2008 17:21 (EEST)
-
-
-
- Abia acum am reuşit să intru din nou; mi-a mers foarte greu Wikipedia în ultima oră.
- „Atestaţi” ar fi o idee, iar pentru antonim „utilizatori noi” sună bine, deşi aş fi preferat un antonim evident, ca de exemplu „neatestaţi”. Nu-mi place „intraţi în uz”, pentru că în româneşte nu spunem că utilizăm oamenii, decît eventual cu o conotaţie negativă. „Stabil” nu era o traducere pentru „established”, ci ca antonim pentru „provizoriu”, care era ideea mea pentru utilizatorii noi. „Recunoscuţi” induce în eroare, pentru că şi procesul de autentificare e tot unul de recunoaştere şi în plus are şi sensul de notoriu. De acord şi cu obiecţia legată de auto- deşi există excepţii, de exemplu autopilot. La iniţiat am aceeaşi obiecţie ca Daniel.
- Ce ziceţi de perechea confirmat - neconfirmat?
- Ca detaliu tehnic, confirmarea asta se face în funcţie de timpul scurs de la înregistrare şi de numărul de contribuţii --- cei mai mulţi utilizatori sînt confirmaţi după 4 zile şi 10 contribuţii, iar ghinioniştii după 90 de zile şi 100 de contribuţii. — AdiJapan 2 iulie 2008 18:01 (EEST)
Eu sunt de acord cu confirmat - neconfirmat. Însă există o mică problemă: cum votăm? Căci sondajele care încep (foooarte straniu) nu se mai încheie. Daniel Mesaj 2 iulie 2008 18:05 (EEST)
- Nu e nevoie de voturi. Dacă nu există obiecţii la „confirmat - neconfirmat” şi nici propuneri mai bune atunci rămîne ăsta. La urma urmei nu e o chestiune aşa de importantă, esenţial e să ne înţelegem între noi. (Şi nu e frumos ca un administrator să sară cu o propunere de votare --- Wikipedia nu e o democraţie.) — AdiJapan 2 iulie 2008 18:11 (EEST)
„Confirmat” sau „validat”. Merge şi „confirmat”, dar de ce nu „validat”? (impy4ever 2 iulie 2008 18:26 (EEST))
- De acord cu confirmat - neconfirmat, iar dacă este necesar, confirmat automat. --Turbojet 2 iulie 2008 18:30 (EEST)
-
- Re Impy: Merge şi validat. Dar confirmat are două mici avantaje: 1. E mai aproape de varianta de pe en.wp şi asta ajută. 2. Are sensul particular de a definitiva o persoană într-o funcţie. — AdiJapan 2 iulie 2008 18:40 (EEST)
-
-
- O.K., atunci „confirmat” şi pentru mine. :) (impy4ever 2 iulie 2008 21:29 (EEST))
Că tot a venit vorba de termeni Wikipedia, nu ştiu dacă ştiţi, dar există în dicţionar şi cuvântul dezambiguizare, care până acum, era considerat ca fiind neexistent în dicţionare. Sebi talk 3 iulie 2008 11:20 (EEST)
- Da, Sebi, şi eu m-am bucurat.
- Apropo de discuţia de faţă, am scris pagina Wikipedia:Utilizatori confirmaţi. Vă rog să verificaţi şi să faceţi şi alte completări dacă e nevoie. — AdiJapan 3 iulie 2008 12:31 (EEST)
Am avut surpriza sa ma gasesec pe wiki intr-un arbore genealogic, deci intr-o familie cu care nu am nici o legatura. As dori sa pot modifica pagina dar poate ca sunt prea neindeminatic sau pur si simplu e imposibil. Cineva m-ar putea indruma sau spune cum pot modifica acest fapt absurd?--Wojna 2 iulie 2008 22:56 (EEST)
- Spuneţi care pagină. --Turbojet 2 iulie 2008 22:58 (EEST)
- Se poate să fie o simplă coincidenţă de nume. Vă rog să aveţi grijă când (şi dacă) modificaţi! Daniel Mesaj 2 iulie 2008 23:00 (EEST)
[modifică] CV pe pagina de utilizator
Ce e permis să apară pe pagina de utilizator? Unii se pare că o folosesc pentru autopromovare. http://ro.wikipedia.org/wiki/Utilizator:Ciprian_dragomir --Urzică 2 iulie 2008 23:36 (EEST)
- În principiu el are de pierdut pentru că sunt roboţi care adună adresele de email şi apoi o să primească spam. Cât despre nr de telefon şi adresă nu ştiu prea multe informaţii. Daniel Mesaj 2 iulie 2008 23:38 (EEST)
-
- Vedeţi Wikipedia:Pagină de utilizator, secţiunea „Ce nu pot să scriu pe pagina de utilizator”. În cazul lui Ciprian Dragomir lucrurile sînt absolut evidente: omul nu are nici fir de contribuţie la Wikipedia, în schimb pagina de utilizator este 100% de autoprezentare, fără vreo urmă de legătură cu acest proiect. Abuz mai clar nu se poate. I-am şters pagina. — AdiJapan 3 iulie 2008 08:51 (EEST)
[modifică] Reparare greşeală de ştergere pagini cu istoric
Am făcut ceva greşeli acum vreo două săptămâni. pagina Companii americane, în loc să o mut la Listă de companii din Statele Unite ale Americii, am copiat conţinutul şi am creat pagina nouă Listă de companii din Statele Unite ale Americii, unde am dat paste. În vechea pagină Companii americane am pus un redirect la noua pagină. Pagina Companii americane aveam de gând să o propun pentru ştergere. Dar nu este corect aşa, pentru că se pierde istoricul şi din istoricul noii pagini s-ar deduce că eu am scris totul de la zero. Aşa că am adus conţinutul înapoi în Companii americane şi am propus pentru ştergere rapidă Listă de companii din Statele Unite ale Americii. După ştergere, voi face ceea ce trebuia să fac de la bun început, o simplă mutare. Voi face la fel cu toate (companii belgiene, britanice etc). De asemenea tot cam în aceeaşi perioadă am propus pentru ştergere mai multe categorii (Categorie:companii indiene etc). Rog refaceţi-le şi voi aplica sfatul lui AdiJapan (lăsare categorie goală şi redirectare spre cea nouă - Companii indiene -> Companii din India) (Wikipedia:Cafenea#Există un loc de discuţie pentru categorii?) Ark 3 iulie 2008 05:22 (EEST)
- Am mutat eu pagina Companii americane. Pe restul care erau marcate pentru ştergere rapidă le-am şters doar. Rămâne să te ocupi tu de ele. Daniel Mesaj 3 iulie 2008 09:23 (EEST)
- Mersi. Dacă se poate, refă şi categoriile acelea te rog (companii indiene, saudite, mexicane etc) - toate au fost şterse cam la acelaşi moment (prin 22-24 iunie) Ark 3 iulie 2008 10:18 (EEST)
- Am restaurat majoritatea, însă nu garantez că le-am găsit pe toate. Dacă mai sunt, scrie-le aici şi se rezolvă. Daniel Mesaj
- Au mai ramas de restaurat: Companii austriece, braziliene, cehe, cipriote, estoniene, kazahe, irlandeze, israeliene, norvegiene, portugheze, slovene, spaniole, taiwaneze, maghiare, olandeze Ark 3 iulie 2008 15:50 (EEST)
- Gata. Nu am fost la calculator până adineauri. A fost ceva de munca. În schimb mi-am mai găsit ceva de lucru: de tradus nişte chestii la interfaţa de recuperare :D Daniel Mesaj 3 iulie 2008 22:16 (EEST)
[modifică] Există un loc de discuţie pentru categorii?
Există la Proiect:Categorizarea paginilor. De văzut şi Wikipedia:Categorisire; Wikipedia:Categorization; Organising/Categories. --92.80.209.231 3 iulie 2008 07:19 (EEST)
- Pentru situaţia amintită mai sus şi altele asemenea, puteţi aplica pentru redirecţionări de categorii noul format: redirect categorie. (impy4ever 3 iulie 2008 07:38 (EEST))
-
- Mulţumesc, am şi folosit deja noul format Ark 4 iulie 2008 03:10 (EEST)
[modifică] Traducere interfaţă
MediaWiki:Undeleterevdel - pe asta chiar nu ştiu să o traduc. Adică nu înţeleg la ce se referă cu „pagina de început” şi cu „reviziile fişierului parţial şterse”. Poate sugerează cineva o traducere. Mulţumesc. Daniel Mesaj 3 iulie 2008 22:31 (EEST)
- Am tradus eu, deşi recunosc că n-am avut de-a face cu mesajul respectiv. Întotdeauna cînd recuperez o pagină recuperez toate versiunile.
- În general am două sfaturi pentru traducerea interfeţei:
- Multe din mesaje nu se folosesc practic niciodată, deci e o pierdere de timp să te apuci să traduci tot. Cel mai bine e să traduci pe măsură ce vezi că interfaţa conţine mesaje rămase în engleză. În acest fel, fiindcă ai de-a face cu mesajul exact în situaţia în care e aplicat, se presupune că ştii foarte bine ce vrea să zică. Traducerea orbească nu poate funcţiona corect. Exemplu: cum traduci mesajul „Next”? În funcţie de situaţie poate să însemne „Următorul”, „Următoarele” etc., „Continuare” şi aşa mai departe.
- Unele mesaje în engleză sînt confuze chiar dacă cunoşti împrejurarea în care sînt folosite. Atunci nu strică să te uiţi cum au fost traduse în alte limbi. Pentru asta e suficient să schimbi în adresa URL numai codul limbii, pentru că în rest numele paginii e identic în toate wikipediile.
- În acest caz particular mesajul nu este folosit deloc la en.wp (pagina mesajului e goală), iar în traducere mi-a fost de folos fr.wp. „Top page revision” înseamnă ultima versiune a paginii şi în general pe „revision” îl traducem prin „versiune”, pentru că în româneşte revizie înseamnă operaţia de verificare şi corecţie, nu şi rezultatul ei, în timp ce în engleză are ambele sensuri. — AdiJapan 4 iulie 2008 09:40 (EEST)
- Mesajul ăsta apare la recuperarea paginii şi era în engleză. Mai era unu mai sus, însă pe acela l-am tradus. Daniel Mesaj 4 iulie 2008 09:51 (EEST)
De ce nu se dau mai multe informatii referitoare le hotelurile din turcia?--92.80.186.129 4 iulie 2008 15:13 (EEST)
- Pentru că nu suntem agenţie de turism şi nici nu sunt subiecte enciclopedice importante. Sebi talk 4 iulie 2008 15:17 (EEST)
de ce atunci cand cre mai multe informatii despre cantareti englezi etc., raspunsul e in engleza? nu se poate traduce? de ce? astept un raspuns.[]
- Ba se poate traduce. Spor la lucru. — AdiJapan 4 iulie 2008 15:19 (EEST)
[modifică] Capitole insignifiante
Ce relevanta enciclopedica au capitolele "Primari" la unele comune din judetul Harghita ? Am incercat, fara succes, sa elimin aceste capitole insignificante. Prompt, au fost restaurate. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 82.135.82.22 (discuţie • contribuţii).
- Sunt nişte informaţii, pe care nişte utilizatori le-au adunat. Cu ce vă deranjează? --Turbojet 4 iulie 2008 20:22 (EEST)
- Ce relevanta enciclopedica au aceste capitole, respectiv cum s-au numit primarii unor comune in trecuta perioada legislativa ? Aud, d-le Turbojet ? ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 82.135.82.22 (discuţie • contribuţii).
- Poate pe dvs. nu vă interesează cine e primar, dar peste 6 ani, un puşti care acum nu ştie el care e treaba cu politica, vrea să facă un referat despre acea comună şi primarul din 2008 este o informaţie destul de importantă. Daniel Mesaj 4 iulie 2008 20:29 (EEST)
- Irelevante si copilaresti explicatii. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 82.135.82.22 (discuţie • contribuţii).
- Exact cum v-am spus: sunt nişte informaţii. Aşa, puteţi întreba ce relevanţă are lista primarilor Timişoarei din monografia lui Ilieşiu. Fiecare localitate îşi doreşte informaţii despre istoria sa. Sigur că unele sunt recente, dar asta nu le descalifică ca informaţii istorice. Un alt motiv ar fi că unii poate ar vrea să facă comparaţii (care şi-au păstrat funcţiile etc). Iar dacă o luaţi pe tonul „aud?” n-o să vă mai răspundă nimeni. --Turbojet 4 iulie 2008 20:52 (EEST)
Wikipedia e o enciclopedie. Ca urmare conţine şi articole despre aşezări omeneşti. În cadrul lor e relevant cine este persoana care conduce destinele aşezării. Şi cum enciclopediile conţin informaţii nu doar despre prezentul, ci şi despre istoria aşezărilor, iată că de fapt nu numai primarii actuali sînt relevanţi, ci de fapt şi toţi primarii din istoria locului respectiv. În loc să ştergeţi aceste informaţii ar fi mai de folos dacă aţi completa articolele şi cu alte detalii importante despre acele localităţi. — AdiJapan 4 iulie 2008 20:56 (EEST)
- Wikipedia trebuie să conţină cât mai multe informaţii. În primul rând pe cele foarte relevante dar nu numai. Şi informaţiile de acest gen, sunt detalii mici dar care sunt importante pentru crearea unei imagini de ansamblu foarte exacte. De exemplu, cum zicea Daniel, poate un viitor cetăţean al satului va fi curios vreodată câte mandate, câţi ani au fost primari de la partidul X şi câţi ani de la partidul Y. Aşa că, da, este foarte importantă chiar şi o informaţie măruntă, mai ales că pe viitor poate fi cuplată cu alte informaţii mărunte şi din aceasta să rezulte concluzii foarte consistente. Iar în ce priveşte limbajul, vă sfătuiesc prieteneşte să încercaţi un minim de politeţe. "Aud, domnule X?" este un limbaj ce reflectă convingerea că părerea interlocutorului nu poate fi decât stupidă, asta înseamnă o doză de dispreţ deloc necesară sau utilă. Ark 4 iulie 2008 21:49 (EEST)
- Răspund şi eu anonimului: întrebarea dumneavoastră ar fi îndreptăţită dacă am avea biografii extensive despre primari ai unor comune obscure -- da, acel nivel de informaţie ar fi într-adevăr neenciclopedic. Însă simpla menţionare a numelui primarului este fără îndoială o informaţie reprezentativă în contextul în care există articole despre comunele respective. Chiar şi aşa, nu avem numele preotului, învăţătorului şi al poliţistului, personaje aproape la fel de importante din viaţa urbei -- personal n-aş avea nimic împotrivă să fie introduse, dacă ar fi verificabile (ceea ce din păcate cred că nu prea e de aşteptat). --Gutza DD+ 4 iulie 2008 22:55 (EEST)
- Creerea unui capitol dedicat foştilor primari la descrierea comunelor este de prisos. Cred că este suficientă menţionarea in cutia comunelor numai a numelor primarilor în funcţie. Numai dacă foştii primari îndeplinesc criteriile de notabilitate impuse la Wikiro, pot fi înscrişi la capitolul „Personalităţi locale”. Un cuvânt încă despre expresia lui Gutza: „răspund şi eu anonimului”. Wikiro se bazează pe activitatea unor anonimi. Este adecvat a ne adresa unui coleg descalificându-l ca „anonim” ? ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 91.10.126.244 (discuţie • contribuţii).
„Anonim” este în jargonul de aici orice contributor care contribuie anonim, adică neautentificat. Nu este nimic jignitor. --Turbojet 5 iulie 2008 16:54 (EEST)
-
- Eu aşi fi scris (cu ceva mai mult respect): „răspund şi eu colegului”. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 91.10.126.244 (discuţie • contribuţii).
- Sunt cuvinte consacrate deja pe Wikipedia. Nu v-a jignit cu nimic când v-a spus că nu sunteţi autentificat. Daniel Mesaj 5 iulie 2008 17:14 (EEST)
- Nu, nu sunt deloc expresii consacrate la Wikipedia. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 91.10.126.244 (discuţie • contribuţii).
- ;)) Ba sunt. [2] - Priviţi aici câte exemple în care se foloseşte apelativul anonim pentru neautentificaţi. (Apropo, nu discutam cumva despre lista primarilor??) Daniel Mesaj 5 iulie 2008 17:27 (EEST)
Persoanele notabile au dreptul la articol separat. Cele care sunt cunoscute doar datorită unui anume subiect, pot fi menţionate la subiectul respectiv, exact cazul primarilor de aici. --Turbojet 5 iulie 2008 16:54 (EEST)
- Încă nu ne-aţi explicat un lucru: ce aveţi cu primarii? Vă deranjează o informaţie în plus? (Eu aş aprecia că e o informaţie în plus şi nu în minus.) Daniel Mesaj 5 iulie 2008 17:06 (EEST)
- Nimeni nu are nimic nu primarii, cu medicii, cu învăţătorii sau cu alte personalităti comunale locale, dacă împlinesc condiţiile de notabilitate cerute de Wikipedia. Dar (asta e părerea mea personală) trebuie înscrişi nu în capitole separate („Primari“, „Medici“, Învăţători“ etc), ci la capitolul „Personalităţi locale“. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 91.10.126.244 (discuţie • contribuţii).
- Vi s-a mai explicat de câteva ori: discutăm doar despre primarii. Fac parte din istoria locală a comunei. Peste câţiva ani se pot face statistici cu ajutorul acestor date: câţi ani a fost primar cutare, câţi ani a fost la putere partidul cutare, etc. Daniel Mesaj 5 iulie 2008 17:22 (EEST)
Cred că înţeleg unde bateţi: de ce primarii sunt „personalităţi locale“ şi doctorii, profesorii, preoţii etc nu. Conform politicii de verificabilitate pot fi incluse doar informaţii verificabile. Primarii apar pe liste publice (ex. BEC), iar agronomii etc nu. Pot fi ei personalităţi locale, dar dacă nimeni nu-i menţionează oficial, nu pot apărea. --Turbojet 5 iulie 2008 17:34 (EEST)
- Primarii sunt „personalităţi locale“ şi doctorii, profesorii, preoţii etc nu, pentru că primarii sunt aleşi de o majoritate a locuitorilor cu drept de vot, în tiomp ce doctorii, profesorii, preoţii etc sunt fie numiţi pe funcţie, fie angajaţi prin concurs, fie îşi deschid o afacere proprie.--Miehs 8 iulie 2008 10:54 (EEST)
[modifică] biblioteca din Alexandria Egipt
Buna ziua, Va rog frumos sa-mi scriti unde pot gasi cat mai multe si sistematizte date si informatii despre fosta Biblioteca din Alexandria ,din Egiptul Antic.Va multumesc anticipat Vasi
[modifică] Ilustrate vechi
Ce ştiţi despre situaţia drepturilor de autor ale imaginilor de pe ilustratele vechi? Concret: pentru ilustrarea istoriei unor locuri există ilustrate vechi, de mai bine de 70, respectiv 100 de ani. Aceste ilustrate se găsesc în diferite colecţii. Nu se discută aici valoarea comercială a ilustratelor în sine, ci dacă imaginile folosite pe ele sunt în domeniul public. Ilustratele au fost tipărite de Poştă şi au circulat ca documente oficiale. --Turbojet 5 iulie 2008 15:56 (EEST)
- Cu observaţia că nu sînt jurist, deci se poate să mă înşel, reamintesc că pe vremea lui Ceaşcă legea dreptului de autor punea la fotografii un termen de 5 ani (10 ani pentru seriile de fotografii, dar nu cred că e cazul aici), după care acestea intrau în domeniul public. Asta cuprinde şi fotografiile dinainte de 1956. O dată intrate în domeniul public nu mai pot fi reprotejate. Ca urmare, toate fotografiile publicate înainte de 1991 (adică 1996, anul schimbării legii, minus 5) ar trebui după logica asta să se afle în doemniul public. Repet, se poate să mă înşel. — AdiJapan 5 iulie 2008 17:14 (EEST)
-
- Mulţumesc foarte mult, ce aţi spus acoperă un domeniu imens. Acum, ar mai fi o situaţie specială: cărţi poştale ilustrate din Transilvania/Banat dinainte de primul război mondial, când aceste teritorii nu făceau parte din România. Multe din ele nici nu sunt fotografii, ci desene artistice, sau desene obţinute prin copierea „pe geam” a unei fotografii (în acele vremuri tehnologia imprimatelor reproducea mult mai bine un desen decât o fotografie). Exemple. Sunt sute de astfel de ilustrate. În exemplul dat sunt reeditări, dar nu e greu de găsit originale care să fie scanate. --Turbojet 5 iulie 2008 17:54 (EEST)
-
-
- Dacă raţionamentul meu e corect atunci nu contează că o fotografie a fost făcută în Transilvania sau alte părţi ale României. Legea intrată în vigoare în 1956 a anulat orice alte prevederi anterioare, deci chiar presupunînd că mai rămăseseră fotografii protejate într-o provincie sau alta, ele au fost aduse la acelaşi numitor şi protejarea a expirat pînă cel tîrziu în 1961.
- Despre materiale altele decît fotografiile nu ştiu ce să spun. Probabil se aplică termenul general de 50 de ani valabil pentru operele de artă.
- Ne-ar prinde tare bine un jurist... — AdiJapan 5 iulie 2008 18:38 (EEST)
- Nu numai ca ar prinde bine, este chiar obligator sfatul unui jurist competent. Pana una alta, iata un citat din legea romaneasca a drepturilor de autor:
- Art. 26
(1) Durata drepturilor patrimoniale asupra operelor aduse la cunostinta publica in mod legal, sub pseudonim sau fara indicarea autorului, este de 70 de ani de la data aducerii la cunostinta publica a acestora.
- Interpretarea mea este ca vechile ilustrate editate cu peste 70 de ani inainte, daca nu au indicat numele autorului, nu mai sunt sub incidenta dreptului de autor. Gresesc?--nelu craciun 5 iulie 2008 22:24 (EEST)
- Aşa cred şi eu, că dacă n-au indicat numele autorului, cele mai vechi de 70 de ani (apărute până în 1937) sunt sigur în DP. Deci, trebuie verificată ilustrata reală. Dacă însă face parte dintr-o serie (dată, stil) sunt toate şansele ca toată seria să fie la fel (cu sau fără numele autorului). Am scotocit la Commons şi am găsit cam 700 de "old postcards" (dar nu din Ro, însă şi din UE), de care nimeni nu s-a legat de ani de zile. --Turbojet 5 iulie 2008 22:36 (EEST)
[modifică] Top 10 Wikipedias
Hi all.
I would like to request your attention to a vote that will start this midnight, regarding a rearrangement of the top ten Wikipedias that are displayed on the main wikipedia portal (http://www.wikipedia.org).
This topic has been wandering around for a long time on Talk:www.wikipedia.org template, coming to surface in many occasions, especially on the times around the milestone of 100.000 articles of the Chinese and Russian Wikipedias.
After a tentative wrap-up of all the proposals made in that page throughout the months in Talk:www.wikipedia.org template#rethinking the top ten, a discussion was launched in Top Ten Wikipedias, to which all the major Wikipedias have been invited to in their village pump.
A lot of good opinions have been collected and discussed, and a vote proposal has been made and received some feedback. That proposal was now implemented on Metapub. Please head to the poll to vote. I hope to see you there! --Waldir 5 iulie 2008 16:47 (EEST)
[modifică] Părere articol
Aş dori să ştiu căteva păreri despre articolul Spice Girls. Este potrivit pentru un articol de calitate?(ştiu situaţia propunerilor pentru articolele de calitate care este discutată la Sfatul Bătrânilor) Ce îmbunătăţiri mai trebuie făcute pentru a ajunge la acest statut? Menţionez că articolul a fost revizuit şi corectat de micile greşeri de tipar/exprimare. Vă mulţumesc anticipat.Cristi215Discuţie 5 iulie 2008 18:22 (EEST)
- Toate referinţele sunt greşite. Sunt nişte legături în aceiaşi pagină, în niciun caz către alte site-uri sau către bibliografie. Trebuie să remediaţi situaţia. Daniel Mesaj 5 iulie 2008 18:53 (EEST)
Referinţele sunt greşite deoarece nu am ştiut să adaug legăturile către paginile externe. Cristi215Discuţie 5 iulie 2008 19:44 (EEST)
- Am răspuns pe pagina de discuţie a articolului. --Urzică 6 iulie 2008 11:33 (EEST)
Mulţumesc celor care şi-au exprimat părerile. Aştept şi alte păreri. Cristi215Discuţie 8 iulie 2008 00:45 (EEST)
[modifică] Ce înseamnă conceptul de "infrastructură informaţională"
Ce înseamnă conceptul de "infrastructură informaţională" pentru voi? Vi se pare un concept foarte concret, şi important pentru viaţa omului din ziua de azi? Sau vi se pare ceva vag, aiuristic? Cum aţi compara ca importanţă "infrastructura informaţională" cu alte infrastructuri? (drumuri, şcoli, spitale etc). Care sunt caracteristicile unei "infrastructuri informaţionale" de calitate, folositoare pentru om? Ce trebuie să facă o ţară pentru a avea o infrastructură informaţională puternică? Aştept păreri vă rog. Ark 5 iulie 2008 19:31 (EEST) Apropo văd că există şi discuţii oficiale pe tema asta (nu la noi, desigur :D) The National Digital Information Infrastructure Preservation Program Ark 5 iulie 2008 19:32 (EEST)
- Subiectul are legătură cu Wikipedia, în sensul că, în mintea mea, Wikipedia este o componentă importantă a infrastructurii informaţionale din prezent. Intenţia mea este să discutăm despre Wikipedia ca şi importanţă în societate dar am pornit cu subiectul "infrastructura informaţională" pentru că mi se pare un fundament pentru restul discuţiei. Ark 5 iulie 2008 23:36 (EEST)
[modifică] Topul surselor cele mai de încredere şi mai uşor de verificat
Aş dori un fel de rating anual făcut de wikipedişti cu cele mai demne surse de încredere şi cele mai uşor de verificat. Wikipedia:Verificabilitate eu sunt de părere că este important să cităm şi din surse uşor de verificat, nu e totuna dacă durează o secundă sau o săptămână până verifici dacă sursa a fost citată cum trebuie. Timpul costă bani Ark 5 iulie 2008 19:31 (EEST)
- Ar fi o idee foarte bună. Eu mă întreb încă de unde se documentează cei care scriu articole de la zero :) Măcar să înceapă cineva o listă de surse în domeniul la care se pricepe, apoi or să vină şi alţii să adauge, nu? --Urzică 5 iulie 2008 22:38 (EEST)
- Sunt perfect de acord. Eu unul pot începe cu publicaţii din domeniul economic şi de interes general. Ark 5 iulie 2008 22:53 (EEST)
-
-
- Cred că o listă care să cuprindă toate sursele din toate domeniile, fie şi limitată la sursele cele mai importante, ar fi total nepractică. În fiecare domeniu şi subdomeniu şi sub-subdomeniu există nenumărate surse. Cel mai bun loc pentru ele este în articolele corespunzătoare. Se mai poate recurge şi la liste pe domenii, care să stea la paginile proiectelor despre domeniile respective, dar şi aşa asemenea liste ar fi nepractic de lungi. Şi de ce să le ţinem pentru bucătăria noastră şi să nu le facem cunoscute şi cititorilor?
- A mai existat o iniţiativă similară şi acum stă îngheţată în forma de la început: Wikipedia:Resurse. Dacă doriţi puteţi continua lista cu alte domenii.
- Ceea ce cred că ar fi util este o listă cu alte enciclopedii disponibile pe internet. Acestea ar fi utile celor care vor să verifice rapid o informaţie dintr-un domeniu care nu le este familiar. Asemenea surse, prin caracterul lor universal, nu şi-ar putea găsi un loc într-un articol anume.
- În rest, cam tot ce e accesibil pe internet se poate găsi rapid în lista cea mai mare (şi actualizată permanent) dintre toate: Google. Apropo, recomand cu căldură Google Scholar, care în multe cazuri permite citirea online, integral sau fragmentar, a unor cărţi de mare valoare.
- Cît despre un rating şi un top, cred că nu are rost şi nici nu se poate face. Am pierde inutil timpul în certuri de genul „Sursa X e mai de încredere decît Y”. — AdiJapan 6 iulie 2008 06:05 (EEST)
- Bineînţeles că sunt nenumărate surse, dar consider că o listă, fie ea şi foarte incompletă, ar ajuta foarte mult începătorii ca mine să se apuce să scrie articole şi nu doar să traducă din alte wikipedii. Eu văd treaba asta ca un fel de bibliografie (neobligatorie, incompletă, dar foarte utilă) pentru cursuri. Poate chiar şi editorii mai vechi ar beneficia de nişte discuţii pe marginea surselor. Nu trebuie să se ajungă la un consens, doar să îşi spună fiecare părerea şi să vedem măcar care sunt cele mai "populare" pe un anumit domeniu. Cu atât mai mult ar fi utilă treaba asta pentru site-urile şi publicaţiile româneşti, pentru că aici nimeni altcineva nu ne poate ajuta. Desigur, poţi şi să iei pur şi simplu informaţii din primele zece rezultate google (sau google scholar), dar vor fi sigur surse de încredere? De ce să nu ne ajutăm între noi?
- În orice caz, nu se pune problema că le-am ţine numai pentru noi. Atâta vreme cât o sursă este utilă, va apărea la external links şi la note în articole. Dar într-adevăr, scopul lor principal e să ajute editorii, nu cititorii obişnuiţi. Majoritatea vizitează wikipedia tocmai din cauză că nu vor să facă muncă de documentare proprie pe un anumit subiect (deşi într-adevăr, sunt şi cititorii care vin pentru bibliografie cum spuneaţi mai jos). Putem să ajutăm ambele categorii. Încă susţin cu entuziasm ideea lui Ark. --Urzică 6 iulie 2008 11:28 (EEST)
- Bineînţeles, liste separate pe domenii e mai bine. Am pornit de la ideea că poate reuşim să ne ajutăm puţin unii pe alţii ca să descoperim surse de încredere şi uşor de verificat. Dar bineînţeles că este de dorit să făcute cunoscute şi cititorilor. Aici nu e vorba de "elita editorilor" versus "plebea cititorilor". E clar, ratingul este cam greu de realizat, sau imposibil. Totuşi n-ar fi rău să avem o pagină de discuţie în care să ne recomandăm unii altora surse de încredere. Discuţia poate avea loc şi aici, dar probabil e mai greu de răsfoit toată discuţia la cafenea. În fine, mai este ceva: Vreau să ştiu dacă şi alţii doresc ce doresc şi eu: Aş vrea să găsesc ziare online pe care dacă le citez, să nu mă trezesc că linkul devine invalid după un timp (destul de scurt). Ziarele din România cam şterg baza de date cu articole odată la câţiva ani. Este în interesul Wikipedia ca sursele citate să rămână valabile pentru cât mai mult timp sau pentru totdeauna. Aşa că întrebare: ce ziare online ştiţi care păstrează articolele? şi încă ceva: Nu credeţi că statul român ar trebui să fie preocupat puţin de construirea şi întreţinerea "infrastructurii informaţionale", astfel că poate prin discuţii cu măcar câteva ziare de largă răspândire să încerce să păstreze bazele de date cu articolele ziarelor? Noi plătim din taxe construirea şi întreţinerea infrastructurii tradiţionale (drumuri şcoli etc). De ce nu am plăti şi pentru cea informaţonală (tot din taxe), dacă este importantă? De asta am ridicat subiectul infrastructurii mai sus, ca să ajung aici. Nu ştiu, poate sunt eu dus cu pluta şi vorbesc despre un concept aiuristic sau sunt prea visător / idealist. De aceea întreb, ca să văd ce gândesc alţii si să mă conving care e realitatea. Ark 6 iulie 2008 07:39 (EEST)
-
- Nu există un raport pe verticală între contribuitori şi cititori, deci nu se pune problema că unii ar fi „elita” şi alţii „plebea”. De fapt nu mă îndoiesc că printre cititori avem şi oameni deosebit de culţi, iar printre contribuitori ştim bine că avem şi ignoranţi de mîna întîi. Dar trebuie să facem o distincţie clară între materialele destinate cititorilor şi cele pentru bucătăria noastră. De exemplu această Cafenea face parte din bucătărie. Atunci cînd reuşim să găsim o sursă de calitate care în plus e accesibilă pe internet, le este util atît contribuitorilor cît şi cititorilor să o menţionăm în articolele relevante. Nu uitaţi că unii cititori, dintre cei mai serioşi, nu vin aici neapărat ca să citească ce am scris noi --- lumea ştie că articolele noastre sînt scrise de voluntari şi deci pot conţine inadvertenţe sau chiar bazaconii ---, ci ca să afle ce bibliografie există pe un anumit subiect, urmînd să meargă la bibliotecă, să comande cărţi prin internet etc. pentru a se documenta direct de la sursă.
- Cît priveşte infrastructura informaţională, din moment ce reuşim să stăm de vorbă aici înseamnă că ea există (calculatoare, sîrme, fibre etc.). Ce ţine de bazele de date ale ziarelor priveşte direct ziarele respective. Cu siguranţă că în timp se vor îngriji toate publicaţiile să-şi păstreze arhiva şi să şi-o completeze cu articolele mai vechi. Vă pot spune că în domeniile ştiinţifice revistele de specialitate se află în procesul de digitizare a numerelor foarte vechi, publicate mult înainte de apariţia internetului; unele au terminat acest proces. Evident, fiecare o face pe banii ei, pentru că e în propriul interes. Ce poate face statul român este să aloce pentru instituţiile sale culturale o parte din buget pentru digitizarea şi publicarea pe internet (cu acces liber, evident) a operelor care ţin de cultura naţională. Ne uităm la DEX online şi ni se pare normal să avem acces liber la dicţionarele limbii noastre, dar dacă nu exista o mînă de voluntari inimoşi care să ne ofere din banii şi timpul lor n-am fi avut aşa ceva. Asta era de fapt treaba Academiei Române, al cărei prim rost pe lumea asta e să promoveze limba şi cultura. — AdiJapan 6 iulie 2008 10:46 (EEST)
-
-
- Cu ideea că lumea ar trebui să vină ca să vadă cam care este bibliografia unui subiect sunt perfect de acord. Cu digitizarea, sigur că interesul disctează. Cu DEX-ul online, mâna de inimoşi a fost la început, îmi amintesc anunţurile: „DEX online a invăţat 2500 de cuvinte”, „8000 de cuvinte” (cam în acest moment a devenit util), dar boom-ul a fost când a intervenit firma SIVECO România, care astfel şi-a făcut foarte multă publicitate (bravo lor pentru idee). Cât despre Academie, n-are fonduri. Apropo, aici suntem voluntari. Cu cât stau şi mă gândesc mai mult, cu atât mă îngrozesc gândidndu-mă la motivaţiile contributorilor. Tare mă tem că mulţi nu sesizează incompatibilităţile motivaţiilor proprii cu regulamentul wp, iar când îşi dau seama explozia e violentă.
-
-
- Revenind la ce zice Ark, bonitarea surselor mi se pare similară cu aprecierea publicaţiilor de către referenţi. Eu personal nu cunosc vreun mecanism al wp prin care să se poată desemna referenţi. Idei? --Turbojet 6 iulie 2008 20:09 (EEST)
-
-
-
- Academia e o instituţie finanţată de stat (iar dacă nu e, ar trebui), deci „n-are fonduri” înseamnă că ori statul nu îi repartizează destul, ori îşi foloseşte fondurile la altceva. Va veni vremea cînd va înţelege că a exista echivalează din ce în ce mai mult cu a fi disponibil pe internet. Am ajuns în momentul în care o instituţie fără sit de internet bogat în informaţii (în funcţie de profil asta poate să însemne că o mare parte din întreaga activitate se desfăşoară sau e vizibilă pe internet) se poate chema că nu este o instituţie serioasă.
- La DEX online lucrurile avansează tot pentru că există acei cîţiva inimoşi. E drept că baza de date le-a fost mult îmbogăţită de Litera Internaţional şi de SIVECO (şi de permisiunea mai mult sau mai puţin explicită a Academiei de a publica DEX-ul), dar degeaba ai o bază de date dacă nu se ocupă cineva de ea. Nu ştiu dacă aţi observat că acum e mai multă curăţenie în definiţii, că au apărut declinările şi conjugările, etc. Lucrurile nu stau pe loc, ci le mişcă aceiaşi voluntari.
- Legat de motivaţiile wikipediştilor --- fascinant subiect! --- aveţi perfectă dreptate.
- Nu există un mecanism special de bonitare a surselor, vedeţi cît ne-am certat despre Altermedia. În principiu orice publicaţie scoasă de un autor recunoscut la o editură respectabilă este o sursă de încredere. Iar nivelul de „recunoscut” şi „respectabil”, dacă e neapărat nevoie, se poate evalua din ce spun alte surse despre acel autor sau acea editură. Există inevitabil o zonă gri. — AdiJapan 6 iulie 2008 20:36 (EEST)
- Pentru AdiJapan: Poate că trebuia să detaliez. Prin infrastructură informaţională mă refeream la programe, baze de date, informaţii. Aceasta doream să o discutăm. Partea de hardware (routere, cabluri, calculatoare) eu aş numi-o infrastructură de comunicaţii şi nu prezintă prea mult interes în discuţia de faţă. Tare mi-e teamă că publicaţiile româneşti nu prea înţeleg avantajul digitizării arhivelor. Întrebare: ce se întâmplă atunci când un ziar se desfiinţează? Sunt ferm convins că publicaţia dispare şi de pe internet. Aici este rolul statului român, să facă în aşa fel încât măcar câteva publicaţii (alese pe diverse criterii - nimeni nu zice că "criteriile trebuie să fie perfecte, altfel nu facem nimic"; sau cine zice, este în eroare) să fie păstrate undeva într-o arhivă online. Aşa că trebuie să vă contrazic: ceea ce ţine de bazele de date ale ziarelor priveşte şi Statul Român. Iată că acum ne punem problema digitizării ziarelor tipărite acum 100-200 de ani. Şi atunci ce facem: încercăm să păstrăm articolele din ziarele online de pe acuma, adică batem fierul cât este cald, sau lăsăm generaţiile următoare ca peste 100 de ani să scormonească să găsească publicaţiile de azi şi să digitizeze ziarele pentru că bazele de date sunt pierdute oricum? Sunt ferm convins că statul român trebuie să fie preocupat măcar - chiar dacă nu găseşte cele mai bune soluţii - pentru păstrarea unei arhive cu conţinutul ziarelor. Se poate face în mai multe feluri - stimularea ziarelor pentru realizarea acestui lucru cu diverse bonusuri sau poate identificarea unor fonduri europene pentru aşa ceva. Apropo, dacă cumva există fonduri europene din care se pot finanţa asemenea lucruri? În caz că nu există preocupare, bineînţeles că aceste fonduri nu sunt folosite pentru că nu întreabă nimeni de ele.
- În legătură cu ratingul: am mai reflectat la subiect şi am ajuns la următoarele concluzii: numirea administratorilor wikipedia este tot un rating într-un fel. Este acest rating perfect? probabil că nu. Este huiduit? cu siguranţă. Este util totuşi? cu siguranţă. Alt exemplu: în lume există 3 firme mari şi late de rating. Una dintre ele tocmai a dat chix cu nişte rating-uri Chix Moody's. Un asemenea rating greşit poate avea efect foarte neplăcut pentru piaţa de capital şi pentru economii întregi. Dar compania face rating-uri în continuare. La fel şi noi: dacă facem un rating, poate fi jalnic în primă fază dar nu ne opreşte nimeni să ne perfecţionăm şi să-l facem mai bun odată cu trecerea timpului.
- Pentru Turbojet: Sunt convins că sunteţi mult mai în temă decât mine despre situaţia din Academia Română din moment ce lucraţi în învăţământ. Totuşi, nu cred că Academia Română poate avea o scuză atât de simplu pentru că nu are bani. Mi-e tare teamă că nu există nici preocupare. Dacă ar exista, am vedea şi noi nişte documente oficiale emise de Academie, în care precizează ceva de gen "am cerut bani de la Stat sau de la fondurile Europene pentru proiectul acesta, dar am fost refuzaţi". Aceasta ar ajuta la câştigarea unui sprijin din partea cetăţenilor care o parte dintre ei i-ar susţine eforturile în această direcţie, prin tot felul de mijloace: scrisori, petiţii etc. Şi să fiu sincer îmi este imposibil să cred că la nivel european nu s-ar găsi fonduri atunci când Academia Română cere. Nu este chiar o organizaţie oarecare, şi i se acordă un minim de atenţie. Nu înţeleg, la ce vă referiţi în legătură cu motivaţiile contribuitorilor? Din ceea ce am văzut, comunitatea wikipedia tocmai a trecut printr-un oarecare şoc (câţiva administratori au observat că aici nu pot să scrie orice vor fără să ţină cont de opinia celorlalţi, au încercat să-i dea jos pe ceilalţi administratori ca să poată să rămână doar ei şi cei care sunt de acord cu ei în grupul decizional, şi când au constatat că nu se pot impune, au plecat). Rezultatul este pozitiv, zic eu. Aici este nevoie de administratori care înţeleg că trebuie să ţină cont şi de opiniile celorlalţi şi că democraţia şi decizia majorităţii sunt chestiuni fundamentale. Desigur, decizia majorităţîi poate fi greşită, dar trebuie acceptată. Altfel face fiecare ce vrea şi din wikipedia devenim bunplacopedia. În fine, sunt curios la ce motivaţii vă referiţi, aş dori detalii vă rog. Sunt relativ nou în wikipedia şi am ratat multe discuţii, fireşte.
- Eu zic să ne aşezăm la masă aici Discuţie Wikipedia:Resurse#Surse preferate Discuţie Wikipedia:Resurse#Infrastructura Informaţională, să spunem fiecare ce credem în primă fază, după care să începem să ne punem ideile şi sugestiile cap la cap. Este important a începe prin a defini ce înseamnă o sursă bună Discuţie Wikipedia:Resurse#Ce vă face să preferaţi o sursă?, ne dăm fiecare cu părerea şi încercăm să facem o sinteză de criterii. Eu unul am identificat 6 criterii în baza cărora pot considera o sursă ca fiind preferabilă, şi aştept părerile celorlalţi. Sunt convins că putem crea un mecanism de desemnare a referenţilor preferabili, de exemplu o medie ponderată a notelor pentru fiecare criteriu în parte, pentru fiecare referinţă, sau prin vot, sau în alte feluri. În presă există deja asemenea indici, de exemplu factor de impact este un indice la care cele mai mari note le au prestigioasele reviste Nature Science PNAS etc. Noi avem nevoie de un indice de genul acesta, adaptat nevoilor noastre.
- Mi se pare o evoluţie normală, organică, în activitatea de contributor wikipedia, de a dori să găsesc acele surse care pot fi verificate şi peste 100 de ani, iar efortul de verificare să dureze 3 secunde. Utopie? Poate da, poate nu. Realizabil? există şanse. Dar trebuie preocupare, fără - nu se poate. Ark 7 iulie 2008 05:33 (EEST)
-
- Vă răspund la două chestiuni. Prima este cu Academia. Din câte ştiu eu, academicienii sunt nişte persoane de o anumită vârstă, formate într-o anumită epocă în care zbaterea pentru oferirea de servicii şi alergatul după fonduri erau lucruri lipsite de sens. Titlul de Academician era un fel de decoraţie pentru recunoaşterea a „opera omnia” şi nu presupunea altceva. Evident, academicienii nu trăiau/trăiesc din veniturile obţinute prin Academie.
-
- A doua, cu motivaţiile: ştiu că subiectul este foarte greu de tratat fără a supăra, însă apelez la înţelegerea dv. IMHO spiritul wp este că motivaţia poate fi doar ca hobby şi dorinţa de a pune la dispoziţia cititorilor nişte materiale libere. Exemple de motivaţii care în opinia mea au dus la rupturi pe ro:wp: reclama pentru site-urilor proprii (=spam), inundarea cu informaţii despre un domeniu pentru a „crea o necesitate” exploatabilă (=spam), folosirea wp pentru a publica operele sau punctul de vedere propriu (=autopromovare), demonstrarea capacităţilor proprii prin performanţe pe wikipedia (=autopromovare). Ce ziceţi despre mobilizarea comunităţii de pe ro:wp să facă lobby ca guvernul să dea de lucru unei firme de digitizare? --Turbojet 7 iulie 2008 14:28 (EEST)
Sincer? mi se rupe dacă cineva profită la greu din asta, mai ales