Wikipedia:Cafenea/Arhivă/2008/martie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Cuprins 1 Biografie 2 Enciclopedicitatea tabelului 3 Propuneri proiect nou 4 FERICIREA 5 Zile nastere/deces 6 Interwiki erau, la drept vorbind, interlinguale 7 Multumiri Wikipedia 8 Mihail Fărcăşanu 9 Traducere din rusă 10 Denumiri în limba română 11 AJUTOR 12 Arhivare 13 Discografie Luciano Pavarotti 14 Compozitor de muzică de film. Care film? 14.1 Încheiere 15 Planşă cu steaguri 16 Istoria României 17 Fonduri structurale europene 18 despre conjunctia "si" 19 revista Gandirea 20 as dori sa traduc niste texte 21 Ruud van Nistelrooy(recreere articol) 22 Sora Naegino 23 Genesis 24 Statistici 25 articol 26 Se pot pune imagini pe Wikipedia? 27 Nu ma schiloditi 27.1 Addendum 28 Coduri poştale 29 Traducere din finlandeză 30 Evaluarea articolelor de calitate 31 Cutie edificiu 32 Mariah Carey revista Rolling Stone 33 The battle for Wikipedia's soul 34 Traducere 35 Despre scanare 36 Proiect nou pe Wikipedia. 37 Cerere ştergere cont 38 Nouă iniţiativă de curăţenie! 39 Serii de articole 40 Pasarea Abu-Markub e migratoare? 41 Fiul din Turnul Babel 42 Drapelul? Steagul? 43 Articole de calitate 43.1 Note 44 Search/replace 44.1 Bug 45 Duminica roboţii dorm 46 Ludmila 47 format VB 48 Construcţii 49 Grigore Ghica 50 ADHD 51 Accident 52 subiect pt licenta din istoria religiilor 53 Şi titlu, şi iniţiale? 54 Collapsible tables 55 Cioturi 56 Cine ştie norvegiană? 57 Autorizaţii de utilizare de imagini 58 Licee în Bucureşti 59 Nume de animale şi plante 60 autentificare e/mail 61 A murit Arthur C. Clarke 62 Fişier video 63 Format:Harta de localizare 64 Utilizatorii blocaţi vor drept la replică 65 inscriptionare bijuterii aur 66 Selecţie absolută în IE 67 o problema: cer/ rog sa stearga contul de utilizator sub numele de ruslan carţa 68 Licenţe imagini obiecte artă şi arhitectură 69 Cain si Abel 70 Iisus -articol de calitate? 71 Apocalipsa 72 Greşeală la ştiri 73 propunere despre termenul ciot 74 Spaţiul de pe prima pagină, destinat articolelor de calitate 75 RfC — rethinking the list of the top ten wikipedias 76 Articole de calitate 2 77 Articole Wikipedia 78 Recreere articol egiptul antic 79 Articol nou 80 Euroavia Bucureşti 81 Când arhivăm? 82 Părere articol Green Day 83 Madonna 84 Ego 85 Need help 86 Verde grăniceresc 87 Portal Chişinău 88 A murit George Pruteanu 89 Doar laude 90 Notiţă licenţă 91 Traducere 92 Portal creeare 93 Enciclopedia libera 94 Earth hour - Ora pământului 95 Referitor la formatul Ascultă 96 Intrebare

[modifică] Biografie

CUM pot sa introduc o biografie in Wikipedia? --Mpop 1 martie 2008 13:36 (EET)

Ca orice altă pagină, dar numai dacă îndeplineşte criteriile de notabilitate. Dacă nu le îndeplineşte, nu ne daţi de lucru cu ştergerea. --Turbojet 1 martie 2008 13:47 (EET)

[modifică] Enciclopedicitatea tabelului

Ce ziceţi de tabelul ăsta, aici? Cornel Lupea şi cu Alexandru Bucur au identificat 147 de ofiţeri români ai regimentului, studiind documentele vremii. S-a scris o carte care este menţionată la bibliografia Regimentului I de Graniţă de la Orlat. Eu am extras doar numele şi înca câteva chestii din carte. Restul sunt informaţii mai mult sau mai puţin cuprinzătoare despre fiecare ofiţer. M-am gândit să pun tabelul ca Listă adiacentă a articolului Ofiţerii români de la Regimentul I orlăţean, ce ziceţi? Radufan zicea ca nu are valoare enciclopedică. Eu zic că are, e important de ştiut cine au fost şi mai ales de unde au provenit ofiţerii români, am şi un grafic la pagina regimentului unde se vede cum au crescut efectivele de ofiţeri în apropierea anului 1848 exponenţial. În plus de cele spuse până acum să nu uităm ca populaţia ce a aparţinut graniţei militare a făcut parte activ la evenimentele revoluţionare de la 1848 despre care încă nu am scris încă, cum încă nu am ajuns să dezvolt informaţiile despre şcolile poporale ale regimentelor grănicereşti înfiinţate din aşa zisul Fond şcolastic. Principalii promotori ai acestui fond sunt tocmai aceşti ofiţeri enumeraţi în tabelul în dispută.

La pagina regimentului voi mai băga o poză două, un text şi un link la pagina cu tabelul, cred că este interesant. Aş mai putea introduce informaţii despre anii în care au fost menţionaţi şi în plus referinţe certe despre fiecare în stilul în care am creat şi articolul Racoviţa, Regimentul I de Graniţă de la Orlat, Stezar Constantin, Graniţa Militară Transilvăneană, Compania a VII-a. Ce ziceţi?Asybaris01 1 martie 2008 16:36 (EET)

DEXOnLine zice: Cuvântul "şcolastic" nu a fost găsit, dar s-au găsit următoarele cuvinte apropiate: scolastic | scolastică ! 88.192.241.146 1 martie 2008 22:28 (EET)

Deşi nu am date care s-o susţină, înclin să cred că Asybaris a scris corect -- nu uitaţi că e un nume, trebuie scris aşa cum a fost el la momentul respectiv. --Gutza _D^D+ 1 martie 2008 22:32 (EET)

SCOLÁSTIC, -Ă, scolastici, -ce, adj. 1. S.f. Sistem filozofic apărut în evul mediu, care se baza pe dogmele bisericii creştine şi se caracteriza prin raţionamente abstracte şi prin artificii logice; p. ext. mod de gândire şi de activitate intelectuală bazat pe cunoştinţe formale, rupte de practică şi mânuite în mod pedant. ♦ Nume dat învăţământului (filozofic) din ţările Europei medievale dominate de catolicism. 2. Adj. Care aparţine scolasticii (1), privitor la scolastică. ♦ P. ext. Rupt de realitate, de viaţa practică, formal. – Din fr. scolastique, lat. scholasticus.

Denumirea dată în 1863 nu ţinea de sisteme filozofice, ţinea de administrarea Fondului de montură pentru susţinerea Şcolilor private grănicereşti. Nu este nicio greşeală în şcolastic.

Spuneţi de tabel(lista ofiţerilor regimentului).......Asybaris01 2 martie 2008 08:40 (EET)

Mea culpa 88.192.241.146 2 martie 2008 23:54 (EET)

[modifică] Propuneri proiect nou

Aş dori să creez un proiet nou, ideile actuale sunt un proiect subiectul fiind: Phil Collins, Războiul stelelor, Parcurile României, Egiptul antic şi Evanescence, însă aş dori să văd şi propunerile dumneavoastră, indiferent că sunt din subiectele alese de mine sau alte subiecte. Aştept cât mai multe propuneri. Cristi215^Discuţie 1 martie 2008 19:16 (EET)

Trebuie să găsim o idee coerentă prin care pot fi unite toate subiectele de care vorbiţi sub un titlu unic, pe care să-l daţi noului proiect? Mă tem că cereţi prea multă creativitate pentru o enciclopedie, mai ales gândindu-mă la explicarea acestui proiect. Cum să-l numim, Proiect:Subiecte de interes pentru Cristi215 şi alţi utilizatori? Faceţi-ne să pricepem. (Impy4ever 1 martie 2008 19:57 (EET))

Sunt de acord cu dumneavoastră în legătură cu unirea subiectelor sub un singur nume. Într-adevăr pare a fi o problemă deoarece subiectele precizate de mine mai sus, fie fac parte din categorii complet diferite una faţă de altele, fie fac parte dintr-o categorie mai mare(mă refer la subiecte precum Phil Collins, Evanescence care fac parte din categoria muzică şi ar puetea face parte dintr-un proiect dedicat muzicii, care ar putea fi denumit Proiect:Muzică. Ideea de Proiecte separate ar fi o alternativă, în opinia mea. Am putea adăuga aceste două subiecte într-un proiect dedicat muzicii alături de alte subiecte, bineînţeles, legate de acest domeniu. La fel şi cu celelalte subiecte propuse, ar putea exista un proiect despre Războiul stelelor, separat, la fel şi subiectul despre Parcurile României în alt proiect. Consider că a doua opţiune este mai utilă deoarece este mai uşor de ales un nume pentru fiecare proiect, decât adăugarea celor 5 subiecte într-un proiect nou. Cristi215^Discuţie 1 martie 2008 20:19 (EET)

Bună seara din nou, mă recomand ca unul dintre puţinii wikipedişti români şcoliţi într-o academie de muzică. Personal, mă ocup de articole de muzică (românească, dar şi de istoria muzicii secolului XX – nu vorbesc doar de muzica cultă contemporană, ci chiar mai mult de rock, muzică uşoară, mai puţin muzică pop sau chiar urâcioasele manele ş.a.) şi, uneori, de film (unde mă ajut mai mult de cunoştinţe dobândite autodidact). În privinţa parcurilor nu vă pot ajuta, nici de Războiul stelelor nu sunt cel mai pasionat. La istoria Egiptului Antic am ştiut odinioară multe date (cronologie); pot contribui la cultura egipteană şi mai ales la scrierea hieroglifică. Am citit cărţi şi cursuri, vă pot vorbi într-o egipteană simplă şi vă pot scrie în hieroglife. Cât priveşte „Proiect:Muzică”, mult mai bine ar fi să lucrăm eu şi Dvs. la Portal:Muzică, care măcar există, e incomplet şi stagnează de ceva vreme! Cu ce puteţi contribui la muzică, în ce domenii muzicale aveţi pricepere şi ce vă place? (Impy4ever 1 martie 2008 22:22 (EET))

Foarte interesant Portal:Muzică. Aş fi foarte încântat să văd completate articolele de la genurile muzicale, de la instrumentele muzicale, de la compozitori şi interpreţi de-a lungul istoriei. IMHO domeniul oferă foarte multe subiecte deosebite. --Turbojet 1 martie 2008 22:39 (EET)

Într-adevăr ar fi o idee bună, însă necesită multă muncă pentru a le creea, aş putea încerca personal să le creez însă ar fi mai bine, părerea mea dacă ar contribui şi utilizatorii care cunosc mai mult acest domeniu ar fi şi mai bine. Ar mai fi totuşi ceva, care nu este legat de acest subiect. Am propus articolul Discografia lui Phil Collins(în Propuneri pentru liste de calitate articolul este numit "Phil Collins discografie") şi mai am nevoie de 4 propuneri sau respingeri. Mai sunt câteva zile şi articolul ar putea fi anulat fără nici o respingere, şi pur şi simplu pentru că nu au fost propunerile sau respingerile necesare. Cristi215^Discuţie 2 martie 2008 10:22 (EET)

Adevărat, însă în viaţă şi lipsa unui răspuns poate fi un răspuns. Dacă vedeam discografia lui Pavarotti alergam cu limba scoasă s-o votez. --Turbojet 2 martie 2008 10:34 (EET)

Pentru Evanescence, de remarcat proiectul Muzica Rock. Acum încerc să-l pun pe picioare, şi caut şi voluntari să mă ajute. --Tigrul Alb^Mesaje 2 martie 2008 14:17 (EET)

[modifică] FERICIREA

Buna ziua, sunt studenta anul 4 la Pshologie as dori sa stiu daca pot gasi ceva in aceasta pagina referitor la subiectul fericirii. Daca da va rog sa imi spuneti unde.

Aţi putea utiliza câmpul de căutare aflat în partea stângă a paginii pentru a găsii informaţii despre subiectul căutat. Vă sfătuiesc să căutaţi şi în Wikipediile din limbile străine care le cunoaşteţi mai bine deoarece puteţi găsii informaţii suplimentare. Cristi215^Discuţie 1 martie 20:41 (EET)

"Cea mai frumoasa istorie a fericirii" o serie de 3 interviuri pe aceasta tema, tradusa la editura Art. interviurile sunt realizate de Alice Germain cu filosoful Andre-Comte-Sponville, Jean Delumeau si Arlette Farge. succes

[modifică] Zile nastere/deces

Ma intreb daca nu s-ar putea crea cate o categorie pentru fiecare zi de nastere si deces (ex. Categorie:Nascuti la 15 mai), si adaugate in biografii (similar cu nasteri/decese in anul...). In total ar fi 366 (pentru nasteri) si 366 pentru decese, nu foarte multe comparativ cu puzderia categorii de ani pe care le avem. Astfel am putea vedea rapid cine s-a nascut/a murit in orice zi din an. AMDATi 1 martie 2008 20:58 (EET)

Dacă se decide să se implementeze asta, atunci s-ar putea face cu un robot. Mie unuia mi se pare un efort mai degrabă inutil, pentru că rezultatul final ar satisface exclusiv nevoia de trivialitate, dar poate există şi altă utilitate pe care nu o văd eu. --Gutza _D^D+ 1 martie 2008 22:44 (EET)

De fapt, această informaţie trebuie inclusă la paginile zilelor respective, nu avem nevoie de 366 nouă categorii. Rémîgiù^scrie-mi 1 martie 2008 23:11 (EET)

[modifică] Interwiki erau, la drept vorbind, interlinguale

...Dragii mei, mă duc la culcare şi nu am să explic în lux de detalii reuşita mea. Am tot şlefuit trei formate noi, pe care le găsiţi la Categorie:Formate interlinguale; pentru a le vedea aplicate (doar pe două dintre ele), vizitaţi primele 20 de intrări ale listei cu pagini fără interwiki (deşi corect este interlinguale). Mai puteţi vizita şi aici în caz că documentaţia formatelor nu vi s-a părut suficient de limpede. Două dintre formate generează categorii proprii, probabil că aţi văzut, incluse în arborele iniţiativei de curăţenie (poate aici mă veţi boscorodi că am pus carul înaintea boilor, dar încă nu am scris de niciun nou proiect pe pagina iniţiativei). I-aş fi recunoscător celui care simte că mi-a înţeles intenţiile şi le poate expune acolo în locul meu.

Cred că, bazându-ne pe aceste noi categorii, încurajăm exportul de articole de pe ro.wiki, traduse din limba română în alte limbi! De pildă, de un interes major ar trebui să fie Asociaţia Internaţională de Lingvistică Aplicată, articol nu tocmai mare la noi, dar inexistent în limba engleză: îl putem exporta pe al nostru. Lista cu exemple poate continua. (E clar că nu se traduc decât articole care sunt de interes, din moment ce sunt indicate cu precizie locurile unde au fost întâlnite numele în textele străine.)

Cred că o asemenea prezentare pe pagina principală, în rubrica de care-am tot vorbit, „Comunitate”, poate fi de data asta de un folos real. Să indicăm acolo categoria Categorie:Articole cu legături interlinguale scontate, de unde să-şi poată alege fiecare începător un subiect pe care să-l traducă într-o limbă indicată la formatul de la subsolul articolului în cauză. Făcând clic pe numele limbii respective în cadrul formatului, află şi numele viitorului articol în limba străină (cele mai multe sunt legături roşii). N-o fi chiar cea mai basic procedură, dar tot găsim câţiva contribuitori mai cu răbdare, care vor face rodnică ideea la care am lucrat. Ce credeţi despre formate, despre ideea asta? (Impy4ever 2 martie 2008 05:19 (EET))

Chapeau. --Gutza _D^D+ 2 martie 2008 05:39 (EET)

[modifică] Multumiri Wikipedia

multumesc din suflet site-ului wikipedia deoarece cand am avut nevoie de ceva de vreo informatie am gasit-o. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Lisita Denisa Valentina (discuţie • contribuţii).

Vă mulţumim pentru aprecieri. Puteţi la rândul dumneavoastră să contribuiţi în perspectiva ajutării altor tineri. Vă invităm să citiţi pagina de bun venit pentru a afla cum puteţi contribui. Sebi ^世美 2 martie 2008 14:43 (EET)

[modifică] Mihail Fărcăşanu

A trecut mai mult de o lună de când acest articol a fost propus spre a deveni de calitate. Problema este că nimeni nu a luat până acum vreo decizie, din cauza faptului că voturile pro şi contra (inclusiv explicaţiile privind votul) sunt cam aceleaşi. Eu nu vreau să supăr pe nimeni, dar trebuie luată o decizie în acest sens, deoarece în acest caz s-a încălcat regulamentul. Ce se poate face? Eu zic să se mai exprime câteva opinii şi să decidem apoi. De aceea fac un apel la contribuitorii mai experimentaţi să-şi exprime votul, fiind o situaţie mai delicată. Sebi ^世美 2 martie 2008 15:07 (EET)

[modifică] Traducere din rusă

Îmi spune cineva cum s-ar traduce «Коллежский асессор» din limba rusă? en:wp nu are un articol referitor la el şi nici alte wikipedii... astfel că sunt nevoit să caut singur explicaţia. Mulţumesc anticipat. --Gik ü _{dă semnal} 2 martie 2008 15:36 (EET)

College assessor, după Google Translate. (Impy4ever 2 martie 2008 15:40 (EET))

Collegiate Assessor română Asesor colegial, găseşti şi pe net. --Turbojet 2 martie 2008 15:49 (EET)

În Dicţionar juridic selectiv, Editura Albatros, Bucureşti, 1980 există: "asesor popular" pentru care am găsit în engleză: "people's assessor". ^{_GEO✍ 2 martie 2008 17:37 (EET)}

[modifică] Denumiri în limba română

Fiindcă veni vorba de traduceri, aici în descriere s-a spus că denumirea românească este prioritară. Deoarece ne vom lovi de foarte multe ori de această problemă, poate ar fi bine să discutăm aici diferitele argumente. Sunt absolut de acord să se folosească cu prioritate denumirea românească, dacă ea există. Dacă această denumire este (provine) doar dintr-o simplă traducere, adică dacă românii n-au avut niciodată aşa ceva şi nu s-a creat o denumire în mod natural, atunci folosirea traducerii pe post de denumire riscă să facă de neînţeles termenul pentru alţii (aspect binecunoscut în traducerea interfeţelor softurilor). Problema este şi mai gravă la traducerea acronimelor, lucru la care sunt împotrivă. Ştiu că traducerea acronimelor se practică în Franţa, dar nu cred că e bine. Dacă vă uitaţi în legăturile interlinguale (interwiki) veţi vedea că multe limbi preferă să nu traducă denumirile şi nici acronimele. Deci, pentru denumirile care nu sunt uzuale în limba română aş propune să se păstreze, totuşi, prioritară denumirea originală, iar în paranteză să apară acronimul original (dacă este cazul) şi traducerea propusă. --Turbojet 2 martie 2008 17:04 (EET)

Probabil că la termenii legaţi de informatică şi electronică ar trebui grijă mai multă. În perioada comunistă, publicaţiile româneşti au stabilit un vocabular specific al mai multor obiecte şi noţiuni din aceste domenii (octet în loc de byte, unitate de disc flexibil în loc de floppy disk drive, disc dur în loc de hard disk ş.a.m.d.). Pentru noi cei de astăzi, care suntem obişnuiţi cu noţiunile în limba engleză, ar putea suna ciudat; totuşi, din pricina faptului că termenii româneşti au fost creaţi de către o comunitate ştiinţifică şi au avut o largă răspândire la vremea aceea, eu zic că ar putea fi folosiţi fără probleme în continuare. --Alex:D 2 martie 2008 19:32 (EET)

Sigur că ce există, se reţine. În informatică, am folosit acest glosar când am lucrat la localizarea Gnome, însă nu toţi termenii au prins (şi aici e o poveste lungă). Discuţia de aici am pornit-o având în vedere denumirile instrumentelor de pe Telescopul spaţial Hubble. Problema apare şi-n alte părţi, de exemplu este mai bine forma folosită în articolul despre IPCC, sau forma inversă. Menţionez că nici în documentele folosite în cercurile oficiale din România denumirile în limba română nu sunt stabilizate, vezi Google. --Turbojet 2 martie 2008 20:01 (EET)

Problema este mai veche şi mai amplă. Există multe subiecte care n-au circulat deloc în limba română sau au circulat prea puţin pentru a avea o denumire românească încetăţenită. Totuşi, regula de bază este că nu putem obliga cititorii să cunoască alte limbi. Astfel, dacă dăm şi denumirile străine o facem numai ca informaţie suplimentară şi neesenţială pentru înţelegerea textului, doar pentru cei care întîmplător cunosc limba şi îi poate ajuta dacă află denumirea originală. Dar prioritate trebuie să aibă termenii şi denumirile româneşti, aşa cum spune Radufan. Fac excepţie acele cazuri în care denumirea se referă la un concept care nu circulă sau nu poate circula decît în limba respectivă, de exemplu titlurile pieselor muzicale (pe care oricum nu le poţi asculta decît în original), unde e bine să se dea şi o traducere românească, dar în general referirile trebuie făcute folosind denumirea originală. De exemplu putem spune ce înseamnă „Another one bites the dust”, dar de cîte ori vorbim despre piesă trebuie să-i zicem pe numele ei în engleză. Simetric, la en.wp articolul despre piesa „Dragostea din tei” a lui O-zone foloseşte titlul românesc ori de cîte ori se referă la piesă.

Problema cu acronimele este că a traduce sintagme fixe este la limita verificabilităţii, iar a crea acronime din traducerile noastre bate deja spre cercetare originală. Astfel, ori folosim acronimele originale şi explicăm ce înseamnă, ori, unde se poate, preluăm acronimele româneşti care apar în publicaţii.

Dacă ajungem la vreo concluzie ar trebui să completăm manualul de stil, unde de exemplu această secţiune a rămas goală în urma unor discuţii mai vechi. — AdiJapan 3 martie 2008 07:52 (EET)

Deci propunerile ar fi: 1. Acolo unde este încetăţenit, folosim acronimul românesc, ex. SUA, nu USA, ONU, nu UN. 2. Acronimele încetăţenite se folosesc ca atare, de exemplu NATO, nu OTAN (Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord) şi cu atât mai puţin PAN (Pactul Atlanticului de Nord) sau PNA (Pactul Nord-Atlantic), forme care se întâlmesc - vă place „românizarea verde”? :-). 3. La denumiri provenite din limbi străine punem întâi denumirile româneşti şi apoi, în paranteză, denumirea şi acronimul originale. Dacă e cazul semnalăm cumva (cum?) că-s traduceri propuse de noi, sau că noi am optat pentru această formă dintre formele fluctuante care se întâlnesc.

Cum să facem cu unele denumiri consacrate, de exemplu Royal Society? Eu aş propune ca badea Ion să accepte denumirea, dacă-l interesează noţiunea. Dacă această propunere este acceptată, urmarea ar fi că toate titlurile articolelor despre instituţiile care nu au formulări consacrate în limba română să rămână în forma originală, vezi multe articole aşa în de:wp etc. --Turbojet 3 martie 2008 08:31 (EET)

Problema nu se pune nici la Royal Society, nici la SUA şi nici la NATO, pentru că despre acestea avem o mulţime de surse româneşti, iar noi nu va trebui decît să preluăm modul de exprimare cel mai fecvent, din sursele cele mai de încredere etc. În schimb trebuie văzut ce facem la titluri de cărţi, filme etc. încă netraduse în româneşte şi la denumiri tehnice şi ştiinţifice care încă nu au un echivalent românesc. Sînt de acord că dacă badea Ion vrea să înveţe despre Royal Society atunci ar cam trebui să-i ştie măcar numele, dar nu la fel se pune problema cu „Advanced Camera for Surveys”, care nu este, strict vorbind, o noţiune legată obligatoriu de limba engleză, iar pentru înţelegerea articolului este nevoie să ştii ce înseamnă.

Nu ştiu nici în ce ordine trebuie date denumirea originală, acronimul şi traducerea (prioritatea nu se referă la ordine, ci la termenul folosit în restul articolului), şi bănuiesc că există şi situaţii la limită, între Royal Society şi Advanced Camera for Surveys, unde nu vom şti dacă e mai bine să traducem sau nu. În zona asta gri cred că e de preferat să-i dăm credit şi libertate contribuitorului. — AdiJapan 3 martie 2008 10:18 (EET)

Ok. Time-out pentru sedimentarea ideilor şi să mai auzim şi sugestiile celorlaţi, ca să nu fim acuzaţi că am completat îndrumările doar de capul nostru. Deci, pănă acum am fi 3 de acord: Radufan (cel care a spus cum ar trebui), AdiJapan (care i-a dat dreptate) şi cu mine (care am acceptat poziţia). --Turbojet 3 martie 2008 10:26 (EET)

• Conform cu Wittgenstein limba este principalul organ de comunicaţie şi gândire (curios, nu creerul!) deci, un limbaj corect, clar, denotă o gândire clară. Problema apare când gândirea mea este clară şi corectă doar în cadrul limitelor impuse de legile Academiei dar, în Satul Global în care traim, gândirea şi limba noastră au devenit un conglomerat de idioame, limbi, cuvinte "de umplătură", lipsite de sens (deci, etc.) ş.a.m.d. Am ajuns la situaţia imposibilă că trebue să ne traducem gândurile la scrierea unui articol! Presupum că-n situaţia asta libajul devine funţie de inteligenţa, stilul şi bunul simţ al autorului. Savurez arhaismul titlului "Neguţătorul din Veneţia" dar nu-s convins o traducere actuală n-ar lăsa titlul în original. Alex F. 3 martie 2008 15:12 (EET)

Datul unei mîini de ajutor stilistic ar putea arăta în felul următor:

Potrivit filosofiei lui Ludwig Wittgenstein, limba ar fi organul principal al comunicării şi al gândirii (curios, nu creierul!). Aşadar, un limbaj corect, clar, denotă o gândire clară. Problema apare când gândirea mea este clară şi corectă numai în limitele impuse de legile Academiei, dar, în «satul global» în care trăim, gândirea şi limba ne-au devenit un conglomerat de idiomuri, limbi, cuvinte «de umplutură», lipsite de sens («deci» etc.) ş.a.m.d. Am ajuns în situaţia imposibilă că, la redactarea unui articol, trebuie să ne traducem gândurile.

Presupun că în această situaţie limbajul este în funcţie de inteligenţa, stilul şi bunul simţ (sau, mai degrabă, simţul practic) al autorului. Savurez arhaismul titlului «Neguţătorul din Veneţia», dar nu-s convins că o retraducere făcută astăzi n-ar lăsa titlul vechi.

Comentariu: titlul în original e pe... englezeşte, deci nu are cum să lase «titlul vechi» în sensul «titlul original». De obicei, tot omul îşi “traduce” gîndurile ori de cîte ori şi le transpune în scris. Persoanele la care exprimarea în gînd şi exprimarea în scris sînt identice socot că sînt mai rare decît rara avis.

BTW, Wittgenstein cred că ar trebui să aibă indicator dezambiguizant, ca să nu trimită automat la filosoful Ludwig. Deoarece există familia omonimă Wittgenstein plus ramurile Wittgenstein (de ex. Sayn-Wittgenstein şi Sayn-Wittgenstein-Hohenstein), cu rang de conte şi prinţ, cu diverse personalităţi. Omonimia mai cuprinde şi nişte noţiuni omonime (de ex. casa Wittgenstein, premiul Wittgenstein). Spre orientare, cf. pagina de la Wikipedia germană: Wittgenstein. Feri Goslar 3 martie 2008 15:51 (EET)

Aş mai adăuga două idei. Prima este ideea că avem în general o problemă în documentarea pe care o facem atunci când scriem articole, de unde rezultă şi dubiile cu privire la unii termeni sau despre locul pe care aceştia trebuie să îl ocupe, precum şi a metodologiei aplicate în lucrările de specialitate. În aceste probleme, internetul foarte greu ne poate da un răspuns. Atâta timp cât majoritatea covârşitoare a articolelor scrise la wiki.ro sunt documentate de pe internet (şi implicit prin traduceri de alte wiki) şi nu din literatura de specialitate scrisă sau tradusă în limba română, astfel de probleme, care în mod normal s-ar rezolva într-o clipă prin simpla citire a textelor respective, devine o chestiune nemeritat de grea. A doua idee este complementară primei şi este legată de metodologia care se aplică atunci când sunt abordate probleme de natură să pună în dificultate o comunitate de nespecialişti, de fiecare dată când trece de graniţele cunoaşterii informaţiilor la nivel mediu, la un nivel mai aprofundat de specializare. În opinia mea este păgubos să ne cramponăm în găsirea de soluţii la probleme deja rezolvate, căutând soluţii prin toate colţurile internetului, sau prin imitarea altora, decât să ne uităm în propriile noastre biblioteci. Calea cea mai rapidă ar fi să se meargă direct la lucrările de specialitate, care au rezolvat deja cu succes problemele de metodă cu care ne confruntăm noi şi care, tot ele, au codificat în stilul şi metoda aplicată, un adevărat „ghid flexibil” care ne poate ajuta să trecem peste probleme noi. Referitor la traducerea unor nume care nu au mai fost traduse până acum, nu văd niciun dubiu: atâta timp cât un termen străin nu s-a încetăţenit, este uşor de observat în literatura de specialitate, că adeseori rulează, fără complexe, în mod paralel, mai multe traduceri, mai mult sau mai mult aproximative - dar că niciodată nu se modifică principiul care pune în prim plan propria limbă şi nu o alta. Cu timpul anumiţi termeni se stabilizează, ajung să primeze asupra altora şi în final să se impună definitiv. Dar niciodată nu se pune problema ca termenul străin să rămână inflexibil, în timp ce limba să fie nevoită să-l asimileze fără drept de apel. În cazul specific, problema ar putea fi cea a traducerii aproximative. În viziunea mea, orice traducere este aproximativă până când nu se impune definitiv. Chiar dacă nu găsim nicăieri o traducere, traducerea noastră - aproximativă - este evident de preferat (cu parantezele de rigoare).--—RaduTrifan 3 martie 2008 16:23 (EET)

• De acord cu Radufan, neologismele şi barbarismele îmbogăţesc limba - când sunt folosite corect şi după necesităţi.

M-a amuzat traducerea intervenţiei mele anterioare de câtre Feri Goslar. Expresia italiană "Traduttore - traditore" este potrivită şi-n cazul ăsta, respectiv, parte din ideile mele au fost reluate corect, parte, nu. A lăsa titlul unei piese şecspiriene "in original" înseamnă în limba engleză şi nu tradus în limba română, arhaică sau contemporană. Despre care "<<titlu vechi>>" este vorba? Citandu-l pe Wittgenstein într-o discuţie despre lingvistică nu m-am referit la acei Wittgenstein care acoperă, cred, vre-o pagină în cartea de telefon a Vienei, când citezi din teoriile lui Marx despre capital, nimeni nu crede că te referi la "Marx & Spencer" sau la Groucho Marx - sper că majoritatea cititorilor m-au înţeles. Alex F. 4 martie 2008 02:54 (EET)

De acord cu Radufan referitor la primatul surselor (academice) din bibliotecă. La telescopul Hubble însă apare următoarea problemă: mă îndoiesc că astronomii din România au avut alocate fonduri pentru participarea la programul Hubble, aşa că tot ce se poate să nu fi apărut nicio carte scrisă în limba română despre el de specialişti. Poate sunt ceva comunicări ştiinţifice în care cei de la noi spun că de fapt au luat şi ei la cunoştinţă de ce au făcut alţii, dar astfel de lucrări circulă de obicei pe CD-uri, în cerc închis (participanţii la sesiunea de comunicări respectivă). Ceea de ce dispunem sunt articolele din presă, dar, iertat să-mi fie, alea sunt scrise de ziarişti, care au la bază de obicei facultatea de ziaristică, n-am auzit niciodată ca un ziar să plătească specialişti pentru articole, că n-au bani nici pentru angajaţii lor. IMHO în domeniul ştiinţific articolele din ziare nu sunt surse de încredere, ele pot fi citate cel mult drept „subiectul a stârnit interesul media şi în România”. Ca urmare, în acest caz particular rămânem practic fără surse în limba română. Neplăcută situaţie, care reflectă încă o dată nivelul (economic, de care depind şi celelalte domenii) din România. Vreau să fiu bine înţeles, nu contrazic pe nimeni, prezint doar dificultăţile cazului. --Turbojet 4 martie 2008 21:43 (EET)

Sugestie: În România a apărut un DVD despre Telescopul Hubble editat de NASA şi ESA pentru celebrarea a 15 ani de activitate. La început subtitrările erau doar în câteva limbi printre care nu era şi limba română. Apoi, în colaborare cu Societatea Astronomică Română de Meteori (SARM) - a cărei preşedinte este chiar tatăl meu - şi câţiva astronomi români s-a reuşit elaborarea DVD cu versiunea în limba română. DVD-ul poartă numele: "HUBBLE - 15 YEARS OF DISCOVERY" şi conţine povestea telescopului + alte filmuleţe cu imaginile acestuia. Cred că ar fi ceva util pentru un articol enciclopedic, mai ales că nu prea există lucrări în limba română despre Hubble. Sebi ^世美 4 martie 2008 22:01 (EET)

Excelent, atunci poţi confirma (şi eventual revizui) denumirile in limba română ale instrumentelor? Şi poţi pune CD-ul la bibliografie (adică e oficial)? --Turbojet 4 martie 2008 22:12 (EET)

Da, e oficial. E lansat de NASA şi ESA, iar versiunea în limba română este de asemenea oficială. Sebi ^世美 4 martie 2008 22:15 (EET)

[modifică] AJUTOR

Se inampla cumva sa stiti unde este WikiDictionarul pt. ca nu il mai gasesc. Multumesc anticipat.

Apăsaţi „Schimbări recente”, în stânga, apoi sus vedeţi Wikţionarul. --Turbojet 2 martie 2008 20:44 (EET)

wikt: Rémîgiù^scrie-mi 2 martie 2008 21:10 (EET)

[modifică] Arhivare

Sunt deja nerăbdător. Am şi început să rup câte una petalele unei romaniţe: "Va fi arhivată pagina de cafenea. Nu va fi arhivată pagina de cafenea. Va fi arhivată pagina de cafenea. Nu va fi ar..." --Gik ü _{dă semnal} 2 martie 2008 23:23 (EET)

Se arhivează lunar, dar sunt unele subiecte deschise prin 25 feb, care mai sunt în discuţie. Stai să se stingă discuţiile alea. --Turbojet 2 martie 2008 23:39 (EET)

Oricine poate arhiva, dacă ştie cum se face. Singura condiţie este să nu arhiveze discuţii „calde”. În general o discuţie se poate considera încheiată dacă timp de una sau două săptămîni n-a mai adăugat nimeni nimic (există şi cazuri foarte rare unde prin natura subiectului trebuie aşteptat mai mult). Încă un amănunt: arhivarea nu e nevoie să fie făcută dintr-un foc, adică o lună întreagă, ci se poate face şi treptat pe măsură ce se „răcesc” discuţiile. — AdiJapan 3 martie 2008 06:49 (EET)

[modifică] Discografie Luciano Pavarotti

Am creeat recent o discografie a lui Luciano Pavarotti însă această discografie nu are coperţile necesare. Dacă doreşte să mă ajute cineva este bine venit(ă). Vă mulţumesc anticipat. Cristi215^Discuţie 3 martie 2008 10:31 (EET)

Eu nu mă ocup de asta, dar imediat ce e completă o votez :-) --Turbojet 3 martie 2008 10:33 (EET)

Mi se păre că ar fi mai bine să dezvolte un articol despre Pavarotti înainte de creare a articolului separat pentru discografie. Rémîgiù^scrie-mi 3 martie 2008 16:17 (EET)

[modifică] Compozitor de muzică de film. Care film?

Aaron Fazakas este încă unul dintre şireţii „compozitori români”, pe deasupra lăudăroşi. Un Nicolae Anton Ciocan cu zece ani mai bătrân! D-lui (căci articolul e autobiografic) scrie sus şi tare că se ocupă de muzica de film, dar nu scrie niciun film. Nu ar trebui să i se atragă atenţia sau, mai rău, să-l ştergem? Singura speranţă majoră e să-i dăm cuiva să lectureze articolul corespondent din maghiară, să vedem dacă acolo a scris ceva mai mult. (Impy4ever 3 martie 2008 16:10 (EET))

P.S. Mă uit acum pe site-ul D-lui şi are multe fragmente audio, dar par lucrări de sine stătătoare (nu muzică de film, nu sunt ataşate niciunui film). Încă o treabă (culmea!) ar fi că „înregistrările” sunt în fapt meşteşugite pe calculator cu soft specializat, deci tare mă-ntreb dacă au fost vreodată cântate în public sau dacă vreun eventual regizor a acceptat muzică... MIDI sau DXi pentru coloana sonoră a unui film. Elevul lui Cornel Ţăranu, foarte frumos, dar niciun rezultat concret. Iar pe site e exemplificată muzica până se ajunge la ceva cu voci omeneşti, care mai greu se reconstruiesc pe calculator, hihihi. Ce e însă foarte, foarte rău, e lăudăroşenia maladivă de care suferă. Din nou, ce ne facem cu el? (Impy4ever 3 martie 2008 16:19 (EET))

Nici pe hu:wp n-a menţionat vreun film, barátom (română prietene). Probabil vrea să spună că s-ar descurca şi ar vrea să compună muzică pentru un film. --Turbojet 3 martie 2008 22:21 (EET)

Dreptul omului să se laude cât vrea, articolul trebue să corespundă regulilor Wp.: PDVN, notabilitate, etc. Dacă nu, există Pagini de şters. Cred că compunerea muzicii pentru vre-un fim oarecare nu-i suficientă pentru a conferi notabilitate (de notat că celebre piese muzicale au fost compuse iniţial, ca muzică de film). Unora le este greu să admită că o enciclopedie nu conferă consacrarea, ci o notează. Alex F. 4 martie 2008 10:32 (EET)

Ei, cine îl propune pe chipeşul domn pentru wikipieire? :) (Impy4ever 5 martie 2008 00:20 (EET))

Bună seara Stimabililor!
În mod normal, nu mă deranjează nici o critică adusă activităţii mele componistice. Dar „cruciada” lansată de tânărul nostru student Văraru, (care probabil în această perioadă descoperă modul de înlănţuire a treptelor principale, sau imitaţia la 2 voci à la Palestrina) nu vizează probleme legate de tehnica sau stilul meu componistic. Chiar dacă pe site-ul meu oficial scrie „Feel free to contact me”, Domnia Sa („mare guru” autoproclamat al muzicii de film) preferă să atace pe la spate, fără să mă invite (în cafeneaua virtuală al Wikipediei) la o discuţie sau chiar la o confruntare directă.
Dar să revenim la ale noastre, Domnule Văraru, am să răspund la „frământările” Dumneavoastră!
„scrie sus şi tare că se ocupă de muzica de film” - hmm ... un doctorat în muzică de film (specializarea compoziţie) cred că este suficient, nu? Planul meu de cercetare a fost conceput în ideea formulării şi organizării sistematice a unui teritoriu cognitiv extrem de vast, însă realizat în datele lui esenţiale, folositor în ideea configurării unei imagini obiective în contextul informaţiilor destul de lacunare pe plan naţional în domeniul muzicii de film.
„nu scrie niciun film” - sustineti că aţi vizitat site-ul meu. Vă invit să fiţi un pic mai atent. Pe pagina Video puteţi viziona/download-a de exemplu un amplu film publicitar comandat de firma I.N.I Steel (o corporaţie coreeanã a oţelului). Filmul a fost realizat de o firmã americanã de publicitate (Getty Image), coloana sonoră este semnată de mine (înregistrată în 2005 la Kiev cu National Symphony Orchestra din Ucraina, dirijor Cristian Sandu). Pentru cultura Dvs. generală, am mai semnat soundtrack-ul a două filme documentare (Plâns tăinuit şi Obiceiuri funerare din Transilvania).
„înregistrările sunt în fapt meşteşugite pe calculator” - chiar că depăşiţi limitele bunului simţ. Pe site (şi pe youtube) puteţi viziona un concert înregistrat live (realizator DunaTV) la Budapesta, Liszt Ferenc Concert Hall. Va mai dura un pic stimate student, până când lucrările Dvs. vor fi interpretate în săli de concerte la fel de notabile. Compoziţiile mele au fost interpretate în România, Germania, Ungaria şi Ucraina (în acest sens vă recomand să studiaţi afişele şi pozele postate pe site-ul meu).
„dacă vreun eventual regizor a acceptat muzică... MIDI sau DXi pentru coloana sonoră a unui film” - această afirmaţie dovedeşte cu siguranţă nivelul Dvs. de „specialist în domeniu”. Prima coloană sonoră realizată în întregime cu ajutorul instrumentelor electronice şi midi, care a câştigat un Oscar în anul 1981, este semnat de Vangelis şi se intitulează Chariots of Fire.
Dacă aveţi nelămuriri în ceea ce priveşte: - sublinierea aspectelor fizice prin muzică în film, - rolul psihologic al muzicii în film sau - funcţiile tehnice ale muzicii în film, vă stau la dispoziţie, pentru a vă lărgi câtuşi de puţin cunoştiinţele. Dar, în loc să vă tot uitaţi în ograda altora, v-aş recomanda să dedicaţi mai mult timp studiului asimilării analitice şi practice a tehnicilor specifice domeniului muzicii de film.
Cu prietenie, Aaron ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de AaronF (discuţie • contribuţii).

Domnule Aaron Fazakas, nu contează ce aţi făcut, ci ce enciclopedii, ziare şi TV vorbesc despre dv. Situl dv. personal nu este o sursă de notabilitate, după cum nici situl meu, pe care am şi eu CV-ul meu, nu este o sursă. Eu am verificat dacă aţi pus pe hu:wp vreo sursă care vă confirmă notabilitatea. Când aceste surse ne vor aduce la cunoştinţă activitatea dv. veţi deveni notabil şi se va găsi cineva care să vă facă pagina, altfel e o simplă autopromovare, exact ca situl dv. Al dv., --Turbojet 18 martie 2008 00:06 (EET)

I-am scris distinsului D. Fazakas şi cred că dacă nu aduce referinţe în câteva zile (dacă tot s-a băgat acum „în priză”), eu îi propun articolul la ştergere pentru lipsă-notabilitate. Singurul D-lui argument sunt referinţele. Iar pentru necunoscătorii între-ale jargonului muzical: argumentele prezentate de Fazakas mai sus sunt false probleme, încercări nereuşite de a mă/vă duce cu pluta. Dacă e nevoie, o voi explica pe fiecare în parte pentru a elimina dubiile. (Impy4ever 18 martie 2008 00:08 (EET))
Vă salut din nou, Stimabililor!
Nu mă sperie deloc propunerea Dvs. de a-mi şterge articolul (chiar dacă pe site-ul meu oficial sunt suficiente referinţe - articole din ziare, filme, părerile unor muzicieni cu greutate din Transilvania - care să vă satisfacă cerinţele).
Ce este foarte interesant însă, că domnul student Văraru, cel care m-a considerat pe mine lăudăros (pentru că am publicat în Wikipedia doar nişte date biografice, subliniând muzica de film ca o preocupare constantă), mi-a trimis un mail, unde se autoevaluează în următorul fel: „Domnul meu, fără modestie vă spun că sunt cel mai al dracului student din facultatea de Compoziţie, zi de zi mă chinuiesc să vorbesc despre, să impun practicile noi interpretative, period performance, muzica de film, o legătură cu studenţii de la UNATC, muzica de jocuri video, tot ce e mai nou, în bătrânul şi demodatul Conservator Bucureşti”.
Bravo Domnule, aveţi o părere formidabilă despre Dvs. Cred că vă face mare plăcere să vă uitaţi în fiecare dimineaţă în oglindă. Şi apropo, vă doresc spor la eliminarea tuturor care vă stau în drum.Aaron ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de AaronF (discuţie • contribuţii).

Vă rog să specificaţi în ce ziare (numele ziarelor, numele articolelor şi data) se vorbeşte despre dv. şi se prezintă părerile muzicienilor cu greutate din Transilvania (deci nu parerile în sine, ci articolele care prezintă aceste păreri), ca să vă putem menţine pagina. --Turbojet 18 martie 2008 00:55 (EET)

„Sublimul transfigurat în muzică de film”, Ziarul Autograf, Mai 2007, Nicoleta Nap
„Concert pentru otel si orchestrã”, Foaia Transilvană, Martie 2007, Horaţiu Damian
„Sânge tânăr pe scena muzicii contemporane clujene”, Tribuna, Ianuarie 2005, Virgil Mihaiu
„Toamna Muzicală Clujeană”, Adevărul de Cluj, Septembrie 2005, Michaela Bocu
„Toamna Muzicală Clujeană”, Szabadsag, Septembrie 2005, Nagy- Hintós Diana
„Festivalul Cluj-Modern”, Adevărul de Cluj, Aprilie 2005, Michaela Bocu
Mai există articole, menţionări şi „concert reviews” publicate în Budapesta, Oradea, Cluj şi Miercurea Ciuc. Puteţi viziona coloana sonoră compusă la comanda companiei coreene I.N.I Steel dând click aici:
http://youtube.com/watch?v=ejTES9OxUaI
← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de AaronF (discuţie • contribuţii).

Domnul Fazakas e turc, nu e român. Se pare că iarăşi o dă la-ntoarsă, dar nu a observat că legătura către „mail”-ul D-lui e chiar mai sus, la îndemâna oricărui curios. Defazând (făcându-se că nu înţelege), D-lui spune că mă laud ca fiind cel mai cel. O citare a ceea ce am spus făcută nespeculativ include şi continuarea, carevasăzică: „fără modestie vă spun că sunt cel mai al dracului student din facultatea de Compoziţie [...] Şi Dvs. credeţi că o argumentaţie ca a Dvs. mă va pune la respect? M-ar pune, dacă ar avea de ce, însă nu are.” Nu am cuvinte destul de grăitoare pentru calitatea reacţiilor dumisale. Până una-alta, într-adevăr, d-le Turbojet, discuţia este numai despre articolul Wikipedia. Iar, domnule Fazakas: nu-mi staţi Dvs. în drum, dacă e să o facă cineva de la Wikipedia, eu sunt acela pentru că îmi sacrific mult prea multe resurse pentru rigoarea informaţiilor de găsit pe acest tărâm. Comunitatea de aici ştie câte parale fac, îmi cunoaşte defectele şi calităţile de Wikipedist. Altele nu contează aici şi vă repet din prudenţă: acel „al dracului” înseamnă că nu mă las tulburat de condescendenţa afişată de orişicare. Pentru liniştea Dvs., chiar îmi cunosc lungul nasului, îl reapreciez în fiecare dimineaţă, în faţa oglinzii. (Impy4ever 18 martie 2008 01:58 (EET))

Impy, dacă tot eşti un bun wikipedist poate ar fi bine să o laşi mai moale cu divagaţiile -- nu văd absolut nimic în mesajul de deasupra care să aibă cu adevărat legătură cu subiectul în contextul Wikipedia. În plus, după cum bine vezi cum te-ai înfierbântat în discuţia asta, ar trebui să măsori şi pe alţii cu aceeaşi măsură şi să înţelegi de ce dl. Fazakas la rândul lui a pus la inimă critica deloc elegantă pe care i-ai făcut-o la începutul acestei secţiuni.

Domnule Fazakas, aţi adus surse, foarte bine. Dar cum le verificăm? Avem trei opţiuni ca ele să fie acceptate: (1) vă credem pe cuvânt, (2) mergem la bibliotecă şi verificăm sau (3) le găsim online. Cea mai facilă ar fi ultima variantă, dar eu unul n-am reuşit -- însă trebuie să recunosc că nu am făcut decât eforturi superficiale; poate ne veniţi în întâmpinare? A doua variantă ar fi acceptabilă, dar vă spun sincer că mi se pare deosebit de improbabilă. Iar prima variantă, cu tot respectul, nu poate sta în picioare. Vedeţi, v-aţi pus într-o poziţie delicată -- sunt convins că nu sunteţi de rea credinţă, dar fără acces la surse şi cu un articol autobiografic e uşor de văzut de ce lucrurile nu iau tocmai turnura pe care probabil o scontaţi... Vă imaginaţi probabil cât de des ne confruntăm cu tot felul de impostori şi persoane care se cred buricul pământului -- după o vreme devine a doua natură să punem totul la îndoială, chiar atunci când persoana în chestiune este perfect onestă. Vă rog veniţi-ne în întâmpinare cu accesul la materiale şi nu va mai fi nevoie de discuţii jenante. --Gutza _D^D+ 18 martie 2008 02:25 (EET)

Domnilor, nu eu, nici d-l Fazakas nu suntem, ci d-l Gutza este singurul mare muzician al acestei secţiuni. După asemenea cadenţă de virtuozitate într-ale exprimărilor galante, iată părerea mea. (D-le Gutza, iarăşi mă ţin de glume, dar nu de tot – sincer apreciez că în sfârşit aţi adus discuţia în direcţia cea mai de dorit la Cafenea!) (Impy4ever 18 martie 2008 07:04 (EET))

Stimate Domn Gutza!
Am apreciat imparţialitatea Dvs. (precum şi al Domnilor Turbojet respectiv Alex F) şi am să vă pun la dispoziţie câteva linkuri spre documente online, din dorinţa de a mă conforma regurilor Wikipedia.
Extrase din presă:
“Cristian Sandu … in 2005 a fost invitat de Orchestra Naţională a Ucrainei la Kiev pentru înregistrarea coloanei sonore Growing Toward the Light a compozitorului Aaron Fazakas”
Claudia Tutuman – În: Evenimentul de Botoşani, 18 martie 2008, “Cultura mare a micilor oraşe”
http://www.evenimentuldebotosani.ro/viewArticol.php?articol_id=22948&_showc=1

“Într-o lume sufocată de sunete sintetizate de calculator, compozitorul clujean creează muzică, aşa cum o făceau cu secole în urmă cunoscuţii clasici”
Nicoleta Nap – În: Autograf, nr,4 mai 2007, “Sublimul transfigurat în muzică de film”
http://aaronfazakas.com/html/press-1.html

“O salã clujeanã de concerte, vara lui 2005. Se interpreteazã piese orchestrale nou compuse. Ca de obicei, auditorii sînt chinuiti cu „ororile” atît de dragi compozitorilor din România. Deodatã, fãrã avertisment, aerul vibreazã de o muzicã înãltãtoare, profundã, ca în vremurile în care compozitorii chiar aveau talent.”
Horaţiu Damian – În: Foaia Transilvană, 1 martie 2007, “Concert pentru oţel şi orchestră – compozitorul clujean Aaron Fazakas uneşte metalurgia coreeană cu publicitatea americană”
http://www.ftr.ro/concert-pentru-otel-si-orchestra-534.php

“Am afirmat în repetate rânduri: Academia de Muzică “Gh. Dima” e una dintre instituţiile de învăţământ superior prin care România se poate considera demult integrată Europei culturale. Un eveniment ce demonstrază că fraza de mai sus îşi poate menţine valabilitatea şi pe viitor, este recenta apariţie a CD-ului “Stalactite-The Silent Witness”. Acesta marchează debutul discografic al compozitorului Aaron Fazakas şi al dirijorului Cristian Sandu.”
Virgil Mihaiu – În: Tribuna, nr.56 1-15 ianuarie 2005, "Sânge tânăr pe scena muzicii contemporane clujene”
http://aaronfazakas.com/html/press-3.html

“La rândul său, Aaron Fazakas se dovedeşte acelaşi compozitor de o dezinhibiţie aş zice hollywoodiană, despre care am scris la finele anului trecut în Tribuna… Dedicaţia şi lipsa de complexe cu care Fazakas aspiră să comunice cu un număr cât mai mare de spectatori, e recompensată prin interesul şi gratitudinea publicului”.
Virgil Mihaiu – În: Tribuna, nr.75 16-31 octombrie 2005, “Discernământ şi creativitate la Toamna Muzicală Clujeană”
http://www.revistatribuna.ro/arhiva/tribuna75.pdf

“Growing Toward the Light - un univers sonor de largă deschidere, solid şi reconfortant”
Michaela Bocu – În: Adevărul de Cluj, 23 septembrie 2005, “Panoramic componistic contemporan”

“Stalactite – The Silent Witness, piesă de tip repetitiv, una dintre cele mai aplaudate din concert … Don’t CATch the Mouse, piesă veselă, jucăuşă, precum jocul de-a şoarecele şi pisica din poveştile copilăriei”
Michaela Bocu – În: Adevărul de Cluj, 25-28 aprilie 2005, “Festivalul Cluj Modern 2005”

“The closing work belonged to Aaron Fazakas' movie soundtrack entitled "Growing Toward The Light". The composition widening the borders of the musical effects was a striking way to end the night due to its extremely impressive and nature suggesting positive vital force.”
Nagy- Hintós Diana – În: Szabadság, (articol publicat în limba maghiară la 21 Septembrie 2005, “Toamna muzicală clujeană”

“Aaron Fazakas’ piece, entitled "STALACTITE – The Silent Witness" is characterized by the tasteful blend of different music styles. The creation has three parts – Entry, Inside, Exit –, and it contains programmatic music elements. The mental elements dominate, joined by a surprisingly pleasant melodic world. It is an imaginary trip from baroque Italy to the romantic Tchaikovsky. The different timbral effects of the string instruments play an important role.”
Nagy- Hintós Diana – În: Szabadság, (articol publicat în limba maghiară la 16 octombrie 2004, “Toamna muzicală clujeană”

Lista ar putea fi mult mai lungă, dar aceste articole şi extrase mi-au fost la îndemână!
Domnul student Văraru, se frământa dacă compoziţiile mele “au fost vreodată cântate în public”. Vă pun la dispoziţie şi câteva documente legate de activitatea mea concertistică:

- 20 februarie 2008, Debrecen (Hu) - Orchestra de Cameră a Filarmonicii din Oradea
anunţ online: http://www.zene.unideb.hu/konzest2007.html,
afiş: http://aaronfazakas.com/html/placard-10.html

- 24 aprilie 2007, Oradea (Ro) - Orchestra de Cameră a Filarmonicii din Oradea
anunţ online (Postul Radio România Muzical): http://muzical.srr.ro/arhiva/arhiva3.shtml?station=3&year=2007&month=4&day=24
afiş: http://aaronfazakas.com/html/placard-1.html

- 8 octombrie 2006, Budapesta (Hu) – Orchestra Csiki Kamarazenekar
anunţ online: http://www.fidelio.hu/magazin.asp?id=10551
afiş: http://aaronfazakas.com/html/placard-2.html

- 7 octombrie 2006, Tokaj (Hu) – Orchestra Csiki Kamarazenekar
afiş: http://aaronfazakas.com/html/placard-5.html

- 6 octombrie 2006, Debrecen (HU) - Orchestra Csiki Kamarazenekar
- 5 octombrie 2006, Nyíregyháza (HU) - Orchestra Csiki Kamarazenekar
- 3 octombrie 2006, Miercurea-Ciuc (RO) - Orchestra Csiki Kamarazenekar

- 18 septembrie 2005, Cluj (Ro) - Orchestra "Giovani Musicisti"
anunţ online: http://dordeduca.ro/evenimente/festivalul_toamna_muzicala_clujeana/1956
afiş: http://aaronfazakas.com/html/placard-3.html

- 1-6 mai 2005, Kiev (UKR) - Orchestra Naţională Simfonică a Ucrainei

- 26 aprilie 2005, Cluj-Napoca (RO) – Ansamblul ClarinetFest
afiş: http://aaronfazakas.com/html/placard-4.html

- 25 aprilie 2005, Cluj-Napoca (RO) - Orchestra "Giovani Musicisti"
afiş: http://aaronfazakas.com/html/placard-4.html

- 20 februarie 2005, Miercurea-Ciuc (RO) – Orchestra Csiki Kamarazenekar
afiş: http://aaronfazakas.com/html/placard-7.html

- 29 octombrie 2004, Cluj (Ro) - Orchestra "Giovani Musicisti"
afiş: http://aaronfazakas.com/html/placard-6.html
- 12 octombrie 2004, Cluj-Napoca (RO) - Orchestra "Giovani Musicisti"
afiş: http://aaronfazakas.com/html/placard-8.html etc.

Alte activităţi:
Membru juriu – Festival internaţional de chitară Târgu Mureş 2008
anunţ online: http://www.harmoniacordis.com/index.php?page=festival_1_1_1

Burse actuale:
2006-2009 bursă de cercetare oferită de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior
anunţ online: http://www.cncsis.ro/index.php
2007-2008 bursă de compoziţie oferită de Uniunea Maghiarilor din România

Publicaţii:
Două partituri publicate la editura Stephan Korody-Kreutzer din Germania.
Două apariţii discografice, multiple colaborări cu trupe şi formaţii din România.
Film de publicitate, 2 filme documentare etc.

Menţiuni pe internet:
Listo de komponistoj kaj muzikistoj transilvaniaj hungaraj - Vikipedio
http://eo.wikipedia.org/wiki/Listo_de_komponistoj_kaj_muzikistoj_transilvaniaj_hungaraj
Listo de renomaj personoj de Cluj-Napoca - Vikipedio
http://eo.wikipedia.org/wiki/Listo_de_renomaj_personoj_de_Cluj-Napoca
MusiciansWho.hu http://www.musicianswho.com/engine.aspx?page=Muveszek_6&query=muvesz_fazakas_aaron etc.

Dacă, consideraţi că documentele prezentate mai sus nu sunt suficiente, în câteva zile vă pot pune altele noi la dispoziţie. Aştept, în schimb, acelaşi gest şi din partea domnului student Văraru, pentru că nici articolul Dumnealui nu conţine surse care să-i asigure notabilitate. Dacă nu va putea furniza aceste date, poate articolul Dumnealui ar trebui şters.
Aş fi foarte curios să aflu, domnule student, câte instrumente virtuale/midi sau sample-uri aţi putut identifica pe coloana sonoră Growing Toward the Light. Şi în acelaşi timp, doar aşa pentru cultura mea generală, poate îmi puteţi enumera câteva oraşe/ţări unde compoziţiile Dvs. au fost prezentate, sau nişte burse de studii, poate nişte partituri sau articole publicate ... aştept cu mult interes.Aaron

Vă rog şi pe dumneavoastră să încetaţi cu împunsăturile -- dl. Văraru a spus deja explicit că unica sursă a notabilităţii sale este scurta sa carieră de actor, nicidecum cariera muzicală. Pe de altă parte vă mulţumesc pentru atitudinea constructivă şi efort în ce priveşte sursele -- am să le analizez şi voi face o sinteză, dacă nu are altcineva timp şi disponibilitate s-o facă. --Gutza _D^D+ 18 martie 2008 13:13 (EET)

Domnul Cristian Văraru, în articolul său autobiografic, afirmă că este actor şi compozitor român. Din datele biografice putem afla doar că este student la Conservator, dar nimic care să demonstreze faptul că ar avea studii de actorie. Scurta sa carieră de actor îi conferă notabilitate? În ce domeniu? Calitatea de student (specializarea jazz-muzică uşoară) îi justifică dreptul de a categorisii pe alţii?

De categorisit pe alţii n-o face nici dl. Văraru şi nici eu, ci comunitatea -- fiecare ridică ce probleme identifică, acestea se discută şi se ia o decizie. La fel, şi dumneavoastră sunteţi liber să deschideţi o discuţie separată care să trateze articolul d-lui Văraru dacă doriţi. --Gutza _D^D+ 18 martie 2008 13:54 (EET)

Ok, avem aşa:

• Evenimentul de Botoşani, 18 martie 2008 -- numele d-lui Fazakas este pur şi simplu menţionat, într-o listă de alte nume şi date.
• Ziarul Autograf este unul practic inexistent: [1].
• Foaia transilvană discută într-adevăr pe larg subiectul d-lui Fazakas -- din păcate nu-mi pot face o idee despre circulaţia şi statutul acestei publicaţii (ei spun că au 5-6.000 de exemplare, dar nu sunt auditaţi).
• Tribuna e auditată, dar nu găsesc cifrele.
• Despre celelalte nu-mi pot face o idee, fie pentru că originalul este în ungară, fie pentru că nu am acces la sursă, iar citatul prezentat de dl. Fazakas poate fi doar o pastilă oarecare şi nu parte dintr-o prezentare a activităţii dumisale.

Dacă ştie cineva ceva mai mult despre publicaţiile de mai sus, vă rog implicaţi-vă în discuţie. --Gutza _D^D+ 18 martie 2008 14:56 (EET)

Aşa, am găsit cifrele pentru Tribuna chiar la BRAT. Pentru comparaţie, Tribuna are tiraj distribuit de 15.000 exemplare, faţă de Adevărul de Arad, ziar local, cu 22-23.000 exemplare -- un ziar central precum Jurnalul Naţional are 95.000-135.000. Cum Tribuna este cel mai mare ziar care discută pe larg subiectul d-lui Fazakas între sursele la care avem acces, cred că acesta este singurul articol despre care merită vorbit. Personal mie nu mi se pare că un articol într-un ziar local este suficient pentru a conferi notabilitate enciclopedică unui subiect, dar vă rog exprimaţi-vă şi voi opiniile, altfel îl voi propune pentru ştergere. --Gutza _D^D+ 18 martie 2008 16:10 (EET)

Domnule Gutza! Am să mă repet, pentru a clarifica poziţia mea în legătură cu acest subiect. Nu mă consider buricul pământului, şi nu mă deranjează dacă se şterge din Wikipedia articolul meu (o fac chiar eu, nefiind nevoie să o supuneţi la vot, dacă sunteţi amabil şi îmi explicaţi procedura). Pe mine m-a revoltat doar, limbajul şi tupeul Domnului Văraru, care m-a categorisit drept şiret şi lăudăros, doar pentru că am publicat nişte date biografice reale în Wikipedia. Iar Dvs. dacă doriţi să rămâneţi la fel de corect în demersul Dvs. de a clarifica notabilitatea unui subiect, totuşi n-ar trebui să comparaţi tirajul de 16.000 de exemplare a unei reviste de cultură (care ca şi target din start se orientează spre o anumită categorie intelectuală) cu tirajul Adevărului de Arad (publicaţie destinată publicului larg, preţul de achiziţie a acestei publicaţii fiind probabil de 3 ori mai mică decât în cazul Tribunei). Aaron ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de AaronF (discuţie • contribuţii).

După cum vedeţi, am emis doar o opinie personală, decizia nu o iau eu personal. Aţi ridicat o obiecţie validă, însă din câte-mi dau seama Tribuna chiar este de facură oarecum locală, un jurnal care se pretinde central nu-şi afişează pe fronton oraşul de baştină. Însă repet, nu eu iau decizia finală, mai aşteptăm opinii, iar însăşi propunerea de ştergere, în caz că vom ajunge acolo, este o dezbatere. --Gutza _D^D+ 18 martie 2008 17:25 (EET)

P.S. Consider că notabilitatea unui articol de ziar, depinde şi de persoana care semnează articolul respectiv. Curriculum-ul domnului Virgil Mihaiu, cel care semnează cele două articole din Tribuna, se poate accesa online: http://www.mae.ro/poze_editare/CV_Mihaiu.pdf ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de AaronF (discuţie • contribuţii).

Într-adevăr, dl. Mihaiu are un CV impresionant, dar acela rămâne totuşi un articol dintr-un ziar local; măcar dacă ar fi fost unul dintre multele, atunci v-am fi putut considera o celebritate locală, dar se pare că nici atâta nu se poate spune. --Gutza _D^D+ 18 martie 2008 19:21 (EET)

De ce nu vreţi să pricepeţi stimate domn, că NU SUNT, nu mă consider şi nici nu doresc să fiu catalogat drept o celebritate locală sau naţională. Sunt un muzician, care însă, prin natura cercetării întreprinse (acreditat de o Academie de Muzică de Stat şi de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior), precum şi prin activitatea artistică-concertistică susţinută până în prezent, îşi poate permite să aibă un cuvânt de spus în domeniul muzicii de film, cu sau fără acordul unui boboc în ale creaţiei muzicale.

N-am să mai intervin, vă salut Domnilor cu respect şi prietenie, şi de veţi avea vreodată drum prin Cluj să mă contactaţi, poate ieşim la o cafenea adevărată. Aaron ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de AaronF (discuţie • contribuţii).

Domnule Gutza, măcar nu poate spune nimeni că n-aţi încercat. Ce avem de făcut în continuare, ce propuneţi? În caz că mă consideraţi implicat subiectiv în povestea asta, atunci accept să-mi cedez dreptul la replică de dragul obiectivităţii. Mi se pare foarte ciudat însă ce s-a întâmplat în ultimele 24 de ore la secţiunea asta, ca într-o farsă (teatru): a apărut o întreagă construcţie şi a dispărut de parcă nici n-ar fi fost. Martore ne sunt tastele PgUp/PgDn şi rotiţa de scroll cu care am navigat deasupra unui munte de referinţe şi replici fără niciun viitor. Şi dincolo de d. Gutza, alte păreri? (Impy4ever 18 martie 2008 20:51 (EET))

[modifică] Încheiere

[...] În cu totul altă ordine de idei, d-l Aaron Fazakas vrea să-mi retrag public (la Cafenea e destul de bine, cred eu) afirmaţiile calomnioase la adresa D-lui. I-am explicat şi explic celorlalţi nelămuriţi interesaţi de subiect că am şi retras totul chiar de când am început fraza asta şi je suis desolé de expediţia neplăcută pe care am condus-o eu şi d-l Fazakas, cu d-l Gutza arbitru. Totul, numai din pricina unei confuzii, ea fiind impresia d-lui Fazakas că aveam ceva cu D-lui anume, când eu aveam acel ceva cu un nou articol fără notabilitate apărut în sânul Wikipediei, toate imediat după neplăcutul episod Nicolae Anton Ciocan (pentru cine-şi mai aminteşte). Dacă însă d-l Fazakas a fost tentat să creadă că îl desconsider şi calomniez, aici meritul aparţine pe deplin firii mele impulsive.

L-am întrebat pe d-l Fazakas dacă vrea să ne ajute, acum că articolul îi e la judecată (bineînţeles, cu menţiunea că vom recrea articolul când D-lui va fi prezentat în surse mai cunoscute publicului larg). Ar fi de folos încă un muzician comunităţii, eu nu pot face totul. Poate trebuie spus măcar acum că am crezut din prima clipă că D-lui are simţ şi pricepere muzicală, dar asta nu conta când nu avea notabilitate! Dacă i-am atacat acele înregistrări, nu a fost pentru că desconsideram muzica, ci ca mărturie în plus a condiţiilor mai grele în care se prezintă un artist cu nu prea mari posibilităţi (cum ar fi o orchestră simfonică la îndemână, sau măcar o orchestră de cameră). Mă bucur totuşi că avem ocazia să facem pace şi că pe d-l Fazakas nu-l deranjează prea tare să-i propunem articolul la ştergere. Poate că profitul Wikipediei din acest sinuos drum va fi mai mare aşa, adresându-ne tuturor nişte probleme utile, iar cititorilor, ocazia de a achiziţiona un muzician priceput pentru subiectele de care sunt interesaţi. (Impy4ever 18 martie 2008 22:24 (EET))

Despre soarta articolului Aaron Fazakas a început discuţia la Wikipedia:Pagini de şters/Aaron Fazakas. — AdiJapan 19 martie 2008 09:38 (EET)

Am urmărit cu interes această discuţie. Iniţial aş fi dorit sa particip la varianta românească WIKI în calitate de autor. În urma celor citite aici, renunţ. Sunt român european - dar aici se pare că Europa e încă foarte departe! Urez totuşi oamenilor de bine succese. --Brodsky 24 martie 2008 20:17 (EET)

[modifică] Planşă cu steaguri

Aş avea o întrebare: ştie cineva pe unde se poate găsi o variantă mai mare/mai clară a planşei alăturate, astfel încât să poată fi citit textul de sub fiecare steag? --Alex:D 3 martie 2008 22:10 (EET)

Cred că titlul imaginii ar trebui să fie ”Armoariile ţării” şi nu ”Armele”. Vezi DEX: ARMOARÍI s.f.pl. (Ist.) Armele, emblemele de pe scuturile heraldice, de pe steaguri, de pe pereţi, puse ca semne distinctive ale unei familii nobile, ale unui oraş etc. [< fr. armoiries < armoyer – a decora cu arme heraldice]. Sursa: DN | Termenul actual heraldic este de armoarii. 88.192.241.146 5 martie 2008 00:35 (EET)

Am preluat varianta românească veche, care se întâlneşte şi prin legi şi care provine din franţuzescul armes. --Alex:D 5 martie 2008 03:44 (EET)

La drept vorbind, cred că în dreapta sunt prezentate steagurile descrise în legea din 72: Drapelul armatei şi al marinei militare, drapelul domnului, drapelul civil, drapelul marinei civile şi drapelul gărzii orăşeneşti. Dar nu strică să fiu sigur. --Alex:D 5 martie 2008 03:46 (EET)

[modifică] Istoria României

Nu am găsit împărţirea teritorial-administrativa a României pe regiuni în perioada socialistă. Propun să se adauge material în acest sens.

Vedeţi Regiunile Republicii Populare Române, Judeţ şi Judeţele României. --Alex:D 4 martie 2008 13:03 (EET)

[modifică] Fonduri structurale europene

La masura 123 cretserea competitivitatii economice, la copie diploma studii care sa dovedeasca pregatirea profesionala in domeniul pentru care solicita finantarea ( responsabilul legal/beneficiar), pentru o societatea cu cod caen 1512 administratorul are diploma de inginer horticultor. E bine?Amalia Pietriceanu 4 martie 2008 15:45 (EET)

[modifică] despre conjunctia "si"

cind se pune virgula inaintea lui "si"?

„Si” e numele unei note muzicale, deci este substantiv, nu conjuncţie. Dar vedeţi ce scrie sus de tot, cu roşu. — AdiJapan 5 martie 2008 13:48 (EET)

Iată un exemplu când se pune virgulă înainte de şi:

• Limba română se scrie, şi nu glumesc, întotdeauna cu diacritice.

--Miehs 5 martie 2008 13:58 (EET)

[modifică] revista Gandirea

Intereseaza pe cineva un teanc de reviste Gandirea publicate in anul 1927 ? Astept un semnal pe adresa getapapandreia@yahoo.com

[modifică] as dori sa traduc niste texte

exista dictionar p wikipedia???cum as putea sa-l folosesc???

Există Wikţionar. Dar pentru că e în construcţie vă recomand alte dicţionare disponibile pe internet, de exemplu http://tradusrl.com/ sau http://www.ectaco.co.uk/Romanian-English-Dictionary/. — AdiJapan 6 martie 2008 12:33 (EET)

[modifică] Ruud van Nistelrooy(recreere articol)

Aş dori să recreez articolul depre